Produs de Asociaţia Culturală Control N şi co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, NEVERLAND este construit în jurul unui singur personaj şi foloseşte diverse mijloace de expresie: text, dans, proiecţie video, muzică live.
Scenariul urmăreşte viaţa unei femei de la 16 la 42 de ani, prin prezentarea unor momente distincte din evoluţia ei, pe tot parcursul celor 26 de ani, între 1992 şi 2018. E o privire pe furiş în intimitatea unei femei, ce îi scoate la iveală traseul emoţional pe parcursul vieţii, vulnerabilitatea, fricile, iubirile, raportarea la locul din care provine şi o dorinţă de evadare, cronicizată în timp.
NEVERLAND pune lupa pe unul dintre cele mai discutate fenomene antropologice la nivel mondial, aşa numita generaţie Peter Pan. Deşi mai puţin resimţit în societatea românească, oarecum tradiţionalistă, generaţia Peter Pan se referă la acea categorie de vârstă care, potrivit studiilor recente, refuză să îşi asume normele sociale ce caracterizează de multe ori viaţa adultă în societăţile dezvoltate economic, ajungând la vârste de 30-40 de ani fără să fi bifat realizări precum căsătoria, un job stabil, copii, o casă sau posesiuni materiale importante.
Extrem de ancorat în realitatea socială a României prezente, spectacolul propune şi o dezbatere antropologică privind rolul femeii în societatea românească post-comunistă.
La nivel de formă, spectacolul împrumută foarte multe elemente din cinema. Regizor şi scenarist exclusiv de film până la NEVERLAND, Iulia Rugină recunoaşte că "e un teritoriu total necunoscut pentru mine şi acesta e motivul pentru care mă feresc să spun că NEVERLAND e o piesă de teatru. NEVERLAND e un performance multimedia, gândit şi pus în aplicare de o echipă întreagă care provine din film, după o poveste originală, care e scrisă asemenea unui scenariu de cinema şi care vorbeşte, cred eu, despre generaţia mea şi a Ioanei - a celor care sunt acum in their 30s - 40s. E generaţia care în adolescenţă vorbea la telefon cu disc şi se uita la video. NEVERLAND e de fapt o reamintire a ceea ce eu cred că e o viaţă comună. Este, de fapt, un film care se întâmplă pe scenă, pentru că toate elementele de naraţiune şi de limbaj provin din film, nu din teatru (textul, tipul de joc, realismul, proiecţiile video, sound design-ul). E un perfomance multimedia cu mai mulţi actori, dar în care joacă doar unul."
La rândul său, actriţa Ioana Flora, protagonista spectacolului, spune că "NEVERLAND s-a născut dintr-o admiraţie profesională reciprocă, apoi din nevoia de a exprima cumva aceleaşi gânduri şi viziuni. Am pornit la drum de la o idee, evitând să avem un text livrat, gata scris. Am construit acest spectacol de la punctul zero. Textul s-a născut din discuţii, fişe de personaje, legături între ele, improvizaţie, multe poveşti şi întâmplări de care ne aduceam aminte, pentru a deveni, încet, încet, povestea unui om care nu îşi găseşte locul."
Iulia Rugină este regizor de film (Breaking News, 2017, Alt Love Building, 2015, Să mori din dragoste rănită, 2014, Love Building, 2013, Captivi de Crăciun, 2010) şi acesta e primul spectacol de teatru pe care-l montează.
Ioana Flora este o actriţă cu portofoliu extins în film (Marfa şi banii, 2001, Pescuit sportiv, 2009, Periferic, 2010, Domestic, 2012, Acasă la tata, 2015), dar şi în teatru.
Iulia şi Ioana au mai lucrat împreună şi pentru cel mai recent lungmetraj semnat de Iulia Rugină, Breaking News (2017).
După premiera de pe 16 octombrie 2018, spectacolul NEVERLAND va putea fi vizionat la Apollo 111 Teatrul în datele de 18 şi 19 octombrie 2018 şi pe 9, 10, 13 noiembrie 2018.
Mai multe detalii despre spectacol sunt disponibile pe www.controln.ro, iar programul complet şi biletele pentru reprezentaţii sunt disponibile pe apollo111.ro.
Facebook event: http://bit.ly/NEVERLAND_events
Echipa NEVERLAND:
Actriţă: Ioana Flora
Concept: Iulia Rugină, Ioana Flora
Scenariu şi regie: Iulia Rugină
Scenografie: Andreea Popa / Construcţie decor: Marius Bărdăşan, Cristian Bărdăşan, Bianca Micu / Costume: Laura Hîncu / Light design scenă: Alin Popa / Light design video: Mişu Ionescu / Proiecţie video: Viorel Petric, Iulia Rugina / Sound design: Dumitru Alexandru / Coregrafie: Oana Răsuceanu
Roluri adiţionale: Eduard Haris, Alina Grigore
Voci adiţionale: Ion Rusu, Floriela Grapini, Eugen Matei Lumezianu, Dumitru Alexandru
Producător: Asociaţia Culturală Control N
Promovare şi PR: Oana Dobre
Identitate vizuală: Glitch Shop
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.
Parteneri media: Radio România Cultural, Marie Claire, Liternet.ro, Zeppelin, Igloo, Banchiza urbană, Life.ro, Cinemagia, Aarc.ro.
Asociaţia Culturală Control N a fost fondată în 2009 de Oana Răsuceanu (scenarist), Ana Agopian (scenarist) şi Iulia Rugină (regizor de film) cu scopul de a înlesni accesul la educaţie cinematografică în România, de a crea punţi între artiştii locali şi internaţionali, de a sprijini debutul artistic şi manifestările creative în zona artelor performative.
De-a lungul celor 9 ani de activitate, Asociaţia Culturală Control N a derulat proiecte în zona filmului, teatrului, dansului, fotografiei şi scrierii dezvoltând parteneriate internaţionale cu Italia, Franţa, Belgia şi Polonia.
În ultimii 3 ani activitatea Control N s-a extins în zona artelor performative, asociaţia având în portofoliu 3 producţii de teatru-dans originale (Telefonul din colţul străzii, Dorian - inclus în selecţia oficială a Festivalului Naţional de Teatru 2017, Dance Yourself) şi o expoziţie multimedia dedicată discotecilor comuniste (Disco BTT) - proiect recompensat cu Premiul AFCN 2018 pentru activarea patrimoniului cultural imaterial din România.
Experienţa de 15 ani în management cultural a celor trei membri fondatori s-a împletit cu o carieră în cinematografie, echipa de scenarişti - regizor având în portofoliu 3 filme de lung metraj (Love Building, Alt Love Building, Breaking News) şi 12 scurt metraje, proiectate, în total, în peste 70 de evenimente culturale din 30 de ţări.
Iulia Rugină este regizor de film cu un portofoliu de 12 scurt metraje şi 3 lung metraje realizate scrise şi regizate în cei 12 ani de activitate.
Scurtmetrajele regizate au fost prezentate şi premiate la festivaluri de film internaţionale precum cele din Oberhausen, Ludwigsburg, Munchen, Trieste, Bruxelles, Poitiers, Sofia, Valencia, Cracovia, Bristol şi altele.
În 2013 a debutat în lungmetraj cu filmul Love Building, recompensat cu menţiunea specială a juriului FIPRESCI la Festivalul de Film de la Varşovia. Filmul s-a bucurat de un mare succes de box office, clasându-se pe locul 2 în topul celor mai vizionate filme la cinema în 2013.
În 2014 Iulia a regizat şi continuarea filmului, Alt Love Building, iar în 2017 a finalizat al treilea lung metraj, Breaking News, premiat la Karlovy Vary International Film Festival şi prezentat precum în festivaluri din Europa, Rusia si Statele Unite.
În 2016 Iulia a semnat conceptul video pentru spectacolul de coregrafie Dorian (regia: Oana Răsuceanu), iar în 2017 conceptul pentru Expoziţia Multimedia DISCO BTT - Discotecile Perioadei Comuniste, recompensat cu Premiul AFCN pentru activarea patrimoniului cultural imaterial.
În prezent este doctorand la UNATC "I.L. Caragiale" şi este asistent universitar la catedra de scenaristică a aceleiaşi facultăţi.
Actriţă de film, teatru şi televiziune, Ioana Flora a debutat într-unul dintre rolurile principale din Marfa şi banii (regia: Cristi Puiu), alături de Dragoş Bucur şi Alexandru Papadopol, primul lungmetraj din cinematografia românească actuală selectat de Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, în 2001, în cadrul prestigiosului program Quinzaine des Réalisateurs.
Mai târziu, Ioana avea să primească unul dintre cele mai apreciate premii ale industriei internaţionale de film: Premiul pentru Cea mai bună actriţă, la Festivalul de la Salonic, pentru rolul din Pescuit sportiv (regia: Adrian Sitaru, 2007).
A urmat Periferic (2009), în regia lui Bogdan George Apetri, lungmetraj care a fost selectat şi premiat la cele mai importante festivaluri internaţionale. Ioana primeşte, în 2012, Premiul Gopo pentru Cea mai bună actriţă într-un rol secundar şi Premiul Pro Cinema pentru artistul anului 2012. Joacă apoi în unul dintre rolurile principale în Domestic-ul lui Adrian Sitaru, film lansat în cinematografe în 2012.
În 2012, Ioana primeşte rolul din Déjà Vu, în regia lui Dan Chişu, un rol foarte dificil, care îi aduce Premiul UCIN pentru Cea mai bună interpretare feminină, 2013.
Flora interpretează personajul principal feminin în coproducţia olandezo-română A Long Story (Marea Neagră), film lansat în 2013 în cadrul Festivalului de Film Olandez de la Utrecht. Pentru acest rol, Ioana primeşte Premiul pentru Cea mai bună actriţă la Festivalul Internaţional de Film de la Aubagne (2014).
Pentru rolul Paula din filmul Acasă la tata, în regia lui Andrei Cohn, primeşte Premiul Gopo (2016) pentru cea mai bună actriţă în rol principal şi Premiul UCIN.
Ioana Flora este unul dintre cei 20 de actori selecţionaţi în 2012 la Berlinale, la Talent Actors Stage, din peste 4300 de candidaţi.
În 2015 a apărut pe marile ecrane în trei producţii: Un etaj mai jos, în regia lui Radu Muntean, film ce a făcut parte din Selecţia oficială Cannes 2015 - Un Certain Regard, urmat de lungmetrajul de debut al lui Andrei Cohn, Acasă la tata, peliculă ce a deschis Festivalul Filmului European şi Scor Alb, scurtmetraj independent în regia lui Marius Olteanu, care a fost prezentat în premieră internaţională în Competiţia Festivalului de film de la Busan.
A urmat Breaking News, lungmetrajul Iuliei Rugină.
În 2018 a încheiat filmările pentru filmul Zavera, în regia lui Andrei Gruzsniczki, iar în teatru poate fi văzută în spectacolul Mult zgomot pentru nimic, în regia lui Andrei Şerban, la Teatrul de Comedie din Bucureşti.
În teatru, Ioana Flora a debutat la Piatra Neamţ, în regia lui Vlad Mugur şi a jucat în teatre de stat, independente sau în spaţii neconvenţionale pentru piese de teatru din Bucureşti şi din ţară. De-a lungul vremii a lucrat cu regizori precum Alexandru Dabija, Mihai Măniuţiu, Vlad Massaci, Cristian Theodor Popescu.
În paralel cu teatrul, în cei 20 de ani, a dezvoltat o carieră de film impresionantă, jucând în peste 25 de filme de lungmetraj, scurtmetraj şi TV.