Momente din societatea românească post-'89 la Întâlnirile Internaţionale de la Cluj, 2018

Teatrul Naţional "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca organizează în fiecare toamnă festivalul de teatru Întâlnirile Internaţionale de la Cluj, eveniment care urmăreşte comunicarea informaţiilor culturale şi stabilirea unor colaborări internaţionale prin arta dramatică. Pentru fiecare ediţie organizatorii abordează opera unui dramaturg sau propun o temă, iar Teatrul Naţional din Cluj-Napoca şi invitaţii din ţară şi de peste hotare pun în scenă piese care respectă această convenţie.

Astfel, prima ediţie, organizată în 2011, a fost dedicată scriitorului Gellu Naum. Au urmat Est-Vest - 2012, George Banu - 2013, Căile Libertăţii - 2014, Europa noastră - 2015, În căutarea autorului - 2016, Extreme - 2017. În 2018 Clujul a fost invadat de Viziuni - tema care a dat numele ediţiei 2018, desfăşurate între 9 şi 14 octombrie 2018.

Spectacolele alese pentru ediţia 2018 a festivalului recapitulează evenimente marcante care s-au petrecut în societatea românească după '89, aflate în pericol de a fi şterse din memoria colectivă. În cele şase zile ale festivalului organizatorii şi-au propus să exorcizeze aceste umbre ale trecutului recent, purificare pe deplin justificată acum, în pragul celor 100 de ani de România, la aproape 30 de ani de libertate.

Spectacolele s-au desfăşurat la Teatrul Naţional "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, la Teatrul Maghiar şi la Reactorul de Creaţie şi Experiment. Alături de Fabrica de Pensule, Reactorul de Creaţie şi Experiment este un hub cultural independent al Clujului. Înfiinţat în anul 2014, acesta funcţionează într-o casă situată pe o stradă liniştită din centrul oraşului. O poartă galbenă atrage privirile, o curte invadată de vegetaţie şi mobilată cu scaune de grădină invită publicul să intre în atmosfera Reactorului înainte de spectacol. Oferta culturală cuprinde spectacole de teatru, concerte şi expoziţii.

Tinerii artişti au participat la festival cu două piese-documentar. Experimentul de la Cluj explică escrocheria jocului piramidal din anii '90, care a construit averi şi a distrus destine. M.I.S.A. PĂRUT, povesteşte episodul Mişcării de Integrare Spirituale în Absolut. Ambele texte vorbesc despre ambiguitatea în care se zbătea conştiinţa românilor în primii ani de după 1989, liberi în sfârşit să aleagă, dar lipsiţi de acces la informaţie.

Matei Vişniec a fost prezent în programul festivalului cu spectacolul Despre senzaţia de elasticitate când păşim peste cadavre, avându-i în distribuţie pe actorii Teatrului Naţional "Lucian Blaga", în regia lui Răzvan Mureşan. Dramaturgul a participat la festival şi în calitate de spectator, aşa cum i-a obişnuit pe iubitorii de teatru în ediţiile precedente.

Spectacolul Emigranţii de Slawomir Mrozek, jucat tot de actorii Teatrului Naţional "Lucian Blaga", în regia lui Tudor Lucanu, s-a integrat perfect în tema festivalului - "Viziuni". Cele două personaje dezrădăcinate spun povestea milioanelor de căutători de fantasme dincolo de graniţele pământului natal.

Teatrul Naţional din Timişoara a participat cu piesa Rambuku după Jon Fosse, în regia lui Mihai Măniuţiu. Jon Fosse, dramaturg norvegian de mare valoare, are piese jucate în 900 de reprezentaţii pe tot globul, volume de proză şi de versuri traduse în 40 de limbi. Este deţinătorul prestigiosului premiu Ibsen, iar Franţa i-a acordat titlul de Chevalier de l'Ordre National du Mérite. Autorul a primit dreptul de a locui pe viaţă în reşedinţa Grotten, o locuinţă aflată în vecinătatea Palatului Regal, pe care Casa Regală a Norvegiei o oferă unei personalităţi cu merite deosebite în domeniul culturii şi al artelor.

Rambuku este un poem dramatic al cărui text se cere descifrat, solicitându-i, poate, prea mult pe cei care nu sunt familiarizaţi cu laconismul acestui autor nordic. Muzica şi mişcarea scenică răsplătesc, însă, publicul cu o reprezentaţie impresionantă.

Programul celor şase zile de festival a cuprins discuţii, conferinţe şi dezbateri, unde publicul a avut ocazia să-i întâlnească pe autori şi să le adreseze întrebări. Muzeul de Artă a găzduit vineri, 12 octombrie 2018, dialogul Când povestirile devin teatru, avându-i invitaţi pe scriitorii Ana Blandiana, Adriana Bittel, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu. Scriitorii au dialogat cu Tudor Lucanu, regizorul spectacolului Poveşti de dragoste la prima vedere.

Sâmbătă, 13 octombrie 2018, publicul s-a întâlnit cu dramaturgul Matei Vişniec şi cu actorul Ion Caramitru pentru dialogul Despre teatrul românesc în Anul Centenarului. Cei doi mari oameni de teatru au discutat despre formele de rezistenţă anticomunistă prin literatură şi prin teatru. Au rememorat momente negre ale teatrului românesc din perioada dictaturii, aşa cum au fost interzicerea lui Lucian Pintilie şi îndepărtarea lui Liviu Ciulei de la conducerea teatrului Bulandra, în urma spectacolului Revizorul de Nikolai Gogol, în care aluziile anticomuniste erau mult prea transparente. Ion Caramitru a spus că scena permitea mai multă libertate de încălcare a limitelor impuse de cenzură decât literatura. Textele dramatice, spunea el, interpretate într-un anumit mod, ascundeau mesajele subversive fără să fie schimbat un singur cuvânt. Ion Caramitru, care a numit căderea comunismului "o adevărată lovitură de teatru" şi-a amintit despre primul Hamlet jucat în libertate, despre momentul în care a realizat că nu mai era necesar să rostească textul cu trimitere la cuplul de dictatori români, alter-ego al cuplului de uzurpatori din piesă. Surpriza evenimentului a venit tot din partea domnului Ion Caramitru, care, spre încântarea audienţei, a recitat monologul lui Hamlet.

Matei Vişniec s-a declarat optimist în legătură cu evoluţia teatrului românesc, spunând că niciodată nu a existat în România atâta efervescenţă creatoare, atâtea festivaluri şi atât de multe teatre independente. Dramaturgul s-a arătat încântat de faptul că în România se scrie mult teatru şi a dat exemplul Franţei, ţara sa de adopţie, unde companiile teatrale sunt foarte interesate de textele autorilor în viaţă. Dramaturgul a mai spus că teatrul românesc şi literatura română sunt cunoscute şi apreciate peste tot în lume.