"Aş putea să spun că e ceva pentru fiecare persoană dornică să vadă un film cu ochii şi cu inima deschisă" ne spune Boglarka Nagy - curatoarea programului de anul acesta şi continuă: "am strâns laolaltă filme în care m-am putut regăsi din motive foarte diferite: convingerea mea că actul artistic este un act responsabil - chiar şi când este extrem de jucăuş; că anumite alegeri îţi schimbă viaţa în mod radical şi este bine ca aceste alegeri să fie asumate chiar dacă aduc cu ele o perioadă de nesiguranţă; frumuseţea firescului şi a profunzimii trăirilor umane; încercarea de a integra tehnologia modernă în viaţa de zi cu zi în aşa fel încât să se evite dependenţa; digitalul ca posibilă cale de evadare către un univers ideal sau pur şi simplu paralel. La toate acestea se adaugă şi o sensibilitate pentru spiritul francez, imposibil de renegat după 9 ani bogaţi în cultură petrecuţi la Institutul Francez.
Juxtapunerea filmelor a fost un joc aparte: Transit cu Zentralflughafen THF, fiindcă ambele vorbesc de (e)migrare? 3 Tage in Quiberon cu Beuys ca să combin portretele de artişti? Sau să rămân la considerente legate de premii, gen, stilistică? Într-un sfârşit am rămas la tematici libere care să permită perspective diferite asupra aceleiaşi probleme. Familii, legătura Franţei cu Germania, istorie şi istorii - într-o ordine care nu permite plictisul şi are zilnic ceva neaşteptat."
Primul titlu din programul #ZFG13 este Transit, cel mai recent film al lui Christian Petzold, selectat în 2018 în competiţia de la Berlin, un demers cinematografic la persoana I plasat într-un univers franco-german atemporal. Filmul nu este ales întâmplător ca film de deschidere, el marcând încă o dată relaţia de prietenie cu noile gazde ale festivalului: "În acest an, Goethe-Institut se află sub semnul mutării în sediul nou din Calea Dorobanţi şi, astfel, şi sub cel al apropierii de Institutul Francez. Luăm această nouă proximitate geografică ca pe o oportunitate de a intensifica şi mai mult cooperarea noastră îndelungată cu Institutul Francez. În acest fel, instituţia noastră nu şi-a găsit doar o nouă casă, dar şi o gazdă nouă pentru festivalul nostru de film la Cinema Elvire Popesco al Institutului Francez!" - Dr. Evelin Hust, Directoare Goethe-Institut
În cea de-a doua zi de festival suntem "faţă-n faţă cu FAMILIILE NOASTRE NEBUNE, în momente de criză care se depăşesc (sau nu) cu înţelegere şi deschidere. Titlurile propuse sunt filme de familie într-un sens foarte larg al cuvântului, viziunile a două regizoare, Isa Prahl şi Sonja Kröner, cu o sensibilitate pentru viaţa tinerilor.
1000 Arten den Regen zu beschreiben | 1000 de feluri de a descrie ploaia ne prezintă un caz de "Hikikomori", fenomen răspândit în Japonia şi tot mai mult în Europa Occidentală, caracterizat de izolarea tinerilor, adolescenţilor, care în mod neaşteptat se hotărăsc să se închidă în cameră şi într-o lume virtuală. O dramă cu tuşă suprarealistă la confruntarea unei realităţi fizice şi al unui univers personal, retras tot mai mult în virtual.
Am ales Sommerhäuser | Case de vacanţă, fiindcă am recunoscut în acest film de debut umorul negru pe care l-am îndrăgit în teatrul şi literatura germană. Punctul de plecare e obişnuit, o reuniune de familie cu ocazia unui deces, o ocazie excelentă însă pentru Sonja Kröner de a observa intrigile şi secretele oamenilor şi jocul copiilor care, din întâmplare, dezvăluie adevăruri cutremurătoare" explică Boglarka Nagy.
Ziua de duminică - THE FRENCH CONNECTION - pune în prim plan coproducţiile franco-germane cele mai de succes ale anului, două filme care au făcut parte din Competiţia Oficială la Berlinale în 2018. Transit al lui Christian Petzold şi 3 Tage in Quiberon / Trei zile în Quiberon al lui Emily Atef sunt filme germane filmate în Franţa cu eroi fascinanţi prin fragilitate dar şi prin puterea interioară de care dau dovadă; cel de-al doilea, cu siguranţă filmul anului în Germania, luând şapte premii Lola dintre care Cel mai bun film, Cea mai bună regie, Cea mai bună actriţă în rol principal (Marie Bäumer) şi Cea mai bună cinematografie.
STAREA ARTEI - (A?)POLITICĂ, ziua a patra de festival. "Expresia artistică nu e niciodată neutră. Într-un fel sal altul, fiecare artist, în cazul filmelor, fiecare regizor, trebuie să-şi asume o poziţie, oferind perspectiva sa asupra lucrurilor. Nu că asta ar însemna o stilistică şocantă de fiecare dată, dar valori în care creatorul crede şi pe care le poate reprezenta cu convingere." (Boglarka Nagy)
Documentarul Beuys semnat de Andres Veiel oferă o viziune asupra binecunoscutului artist vizual de origine germană Joseph Beuys, un umanist hotărât să creeze Gesamtkunstwerkul, opera totală care să aducă o schimbare socio-politică.
Der lange Sommer der Theorie / Lunga vară a teoriei al lui Irene von Alberti este un act feminist, dar în acelaşi timp un film care pune în dezbatere directă prin cele trei personaje, trei artiste, tot ce afectează viaţa (artiştilor, dar nu numai) în oraşele mari în momentul de faţă: remodelare, reorientare, consum, noile definiţii ale muncii şi ale artei.
QUO VADIS? sau ziua de marţi din cadrul ediţiei 2018 a #ZFG13 sau filme documentare care dezbat alegerile pe care le facem care, ajung să ne schimbe viaţa pentru totdeauna.
The Best Thing You Can Do With Your Life / Cel mai bun lucru pe care îl poţi face cu viaţa ta este un documentar foarte personal. Zita Erffa, regizoarea filmului, caută să-şi înţeleagă fratele, omul cel mai apropiat din viaţa ei, care a luat o hotărâre cu care ea nu se poate împăca: a devenit preot catolic în ordinul 'Consagradas', considerat strict şi care are şi o istorie controversată din cauza fondatorului său. Este un film care caută dialogul, reconcilierea şi înţelegerea în ciuda diferenţelor şi a dezbinării.
În Zentralflughafen THF / Aeroportul central THF regizorul şi artistul vizual Karim Aïnouz reuşeşte să reconstituie istoria Aeroportului Tempelhof, abandonat astăzi însă care în timpul lui Hitler ar fi trebuit să devină cel mai mare aeroport din lume.
Când ne gândim la filme de dragoste, de obicei suntem cu gândul la poveşti cu un sfârşit fericit 'până în adânci bătrâneţi' şi protagonişti frumoşi. Dacă e vorba de comedii romantice, cu siguranţă prevedem neînţelegeri dintre personaje, care par să fie insurmontabile, dar pentru care se găseşte o soluţie întotdeauna. Iată că am găsit două filme germane care sunt poveşti de dragoste cu elemente comice, dar care pornesc dintr-un context neobişnuit. POVEŞTI DE DRAGOSTE NEAŞTEPTATE: Blind und hässlich / Oarba şi urâtul ar putea fi şi o comedie a neînţelegerilor: o poveste în care o fată care se preface oarbă şi un băiat care se crede urât se îndrăgostesc unul de altul.
Descoperim un labirint plin de dificultăţi Printre rafturi / In den Gängen al lui Thomas Stuber, un univers al cutiilor şi al holurilor, al clanurilor formate în jurul diferitelor activităţi.
UNUL ÎMPOTRIVA TUTUROR SAU UNUL PENTRU TOŢI, ultima zi de festival aduce publicului două filme plasate în fosta Republică Democrată Germană. În Windspiel / Clopoţei de vânt al lui Peyman Ghalambor întâlnim nişte oameni în căutare de căldură umană: un băiat abandonat, de 13 ani, care refuză să accepte dominanţa adulţilor şi un bătrân singuratic care şi-a găsit libertatea trăind singur în maşina sa iar în Gundermann al lui Andreas Dresen facem cunoştinţă cu Gerhard Gundermann: şofer, cântăreţ, poet şi... fost informator.
Cea de-a 13-a ediţie a Zilelor Filmului German este organizată de Goethe-Institut şi se va desfăşura la Cinema Elvire Popesco din Bucureşti între 23 şi 29 noiembrie 2018.
Mai multe detalii găsiţi pe: https://www.facebook.com/Zilele-Filmului-German
Biletele au fost puse în vânzare şi sunt disponibile pe Eventbook.ro.
Goethe-Institut este o instituţie culturală care promovează cultura Republicii Federale Germania pe plan mondial. Prin informaţii despre viaţa culturală, socială şi politică prezintă un tablou vast al realităţii germane. Zilele Filmului German este unul dintre programele culturale pe care le desfăşoară în România.