Dragoste la prima (re)vedere - El espíritu de la colmena / Spiritul stupului (1973)

Sîntem în anul 1940, în timpul celui de-al doilea război mondial, undeva în Castilia. Primele cuvinte pe care le citim pe ecran sînt A fost odată ca niciodată... Povestea începe cu o imagine foarte frumoasă: un grup gălăgios de copii care aleargă pe uliţa prăfuită a satului şi strigă cu bucurie: "Vine filmul! Vine filmul!" Filmul, adică pelicula pe care e imprimat filmul, vine cu camionul şi adună la proiecţia de la primărie o mulţime de adulţi curioşi şi de copii care îşi aşază strategic scaunele în faţa ecranului. Cu ochi mari şi fascinaţi, Ana şi Isabela sînt fermecate de povestea din film. E proiectat Frankenstein (1931, r. James Whale), iar Ana e profund marcată de întîmplările pe care le vede. Seara, în pat, Isabela, care e un pic mai mărişoară, face pe atotştiutoarea şi o lămureşte. Îi zice că nimic din ce a văzut nu e adevărat, în filme totul e fals şi trucat. Dar asta e departe de a o linişti pe micuţa Ana. Lumea ei se transformă definitiv şi îi va fi imposibil după acest film să separe ficţiunea sau magia de realitate. Imaginaţia ei neobosită (alimentată şi de micile răutăţi ale Isabelei) o va duce pe Ana spre întîlnirea cu propria ei proiecţie despre realitate, în care va apărea în mod inevitabil şi... Frankenstein.

Regizorul Victor Erice spune o parabolă plină de miez în El espíritu de la colmena / Spiritul stupului. În familia Anei şi a Isabelei, adulţii trăiesc separat, sunt precum membrii unui stup care îşi văd de treabă fără să interacţioneze sau să comunice. Mama scrie cuiva scrisori în care descrie suferinţele produse de război, tatăl are cîţiva stupi şi atunci cînd se ocupă de fete o face cu destul de multă severitate. Cu soţia lui nu vorbeşte niciodată şi regizorul nu ne arată nici măcar o scenă în care să fie toţi 4 membrii familiei laolaltă.

Spiritul stupului e un film atent la poveste şi la felul în care construieşte suspansul, inclusiv cu mijloace vizuale. Luis Cuadrado, directorul de imagine, îşi pierdea vederea în timp ce lucra la acest film. El s-a sinucis 7 ani mai târziu, cînd a orbit complet şi nu a mai suportat durerea provocată de o tumoră pe creier. Imaginea filmului m-a dus de multe ori cu gîndul la nişte fotografii în sepia, iar lumina este cel mai adesea aurie, de la soare sau de la foc. O lumină vibrantă, de culoarea mierii.

El espíritu de la colmena / Spiritul stupului a primit în anul 1973 premiul Scoica de aur la Festivalul de la San Sebastian.

***

Din iulie 2020, Institutul Cervates reia seria de proiecţii online Clasicii alături de tine / Clásicos contigo şi ne propune cinci filme reprezentative pentru cinematografia spaniolă din cea de-a doua jumătate a secolului XX, premiate la cele mai prestigioase festivaluri internaţionale, care vor fi disponibile pe platforma vimeo.

Clasicii alături de tine îşi propune să readucă în atenţia publicului mari producţii cinematografice, considerate puncte de referinţă în cinematografia spaniolă. Este o ocazie pentru pasionaţii celei de-a şaptea arte de a redescoperi filme spaniole care au scris istorie.

Vizionarea acestor filme este gratuită timp de 48 de ore, datele de acces pentru cinefili fiind disponibile pe pagina de facebook a Institutului Cervantes din Bucureşti.

Programul complet se găseşte aici.