Artiştii şi cercetătorii din cadrul Fusion AIR 2021 îşi prezintă public temele de cercetare şi creaţie

Începând de mâine, 16 martie 2021, timp de patru zile consecutiv, până pe 19 martie 2021, au loc prezentările publice online artist - cercetător din cadrul Fusion AIR 2021, un proiect al Asociaţiei Qolony dedicat rezidenţelor artistice în institute de cercetare.

În fiecare seară, de la ora 19.00, timp de o oră, fiecare artist şi cercetătorul alături de care acesta va petrece perioada rezidenţei artistice Fusion AIR 2021 vor prezenta portofoliile şi temele de cercetare. Transmisiile vor fi gratuite, LIVE pe paginile de Facebook Qolony.eu, Radio România Cultural, Institutul Francez din România, CESI - Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii şi scientifica.ro. Amfitrioana celor patru seri va fi Mihaela Ghiţă, iniţiatoare Fusion AIR, realizatoarea singurei rubrici de artă în cadrul unei emisiuni de ştiinţă din media româneşti Dimensiunea ştiinţifică a artei de la Radio România Cultural.

MARŢI, 16 martie 2021 / Tema serii: "Arheologia invizibilului - despre particulele de energie înaltă care vin din Universul îndepărtat"
Ciprian Ciuclea, un artist vizual cunoscut pentru preocupările sale legate de interpretarea realităţii mediate de tehnologie, care explorează în lucrările sale teme strâns legate de aspectele sociale ale comunicării, interpretarea mesajelor, astrofizică şi fizică teoretică, plasate în relaţie cu aspectele ştiinţifice ale existenţei umane, îşi va prezenta marţi seara portofoliul şi ideea primară propusă pentru rezidenţa Fusion AIR 2021. Acesta plănuieşte să realizeze la finalul rezidenţei o instalaţie multimedia legată de reprezentarea materiei invizibile, a particulelor de energie înaltă provenite de la supernovele care pătrund şi interacţionează cu atmosfera terestră. Cea care îl va ajuta să înţeleagă acest univers este Dr. Gina Isar de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale, Specialistă în Astrofizică cu o experienţă de 17 ani, Gina Isar ne va introduce în seara zilei de 16 martie în acest univers, povestindu-ne despre particulele rare sub-atomice cu energie ultra-înaltă ce vin din Universul îndepărtat, ale căror origini nu le cunoaştem cu exactitate încă. Prezentarea Ginei Isar va oferi informaţii inedite şi de interes pentru publicul larg despre aceste particule care călătoresc mii de ani lumină distanţă până ajung la sol sub forma unor jerbe de particule elementare secundare, particule la care noi, pământenii, suntem expuşi, fără să le simţim sau să le vedem.
Link eveniment: https://www.facebook.com/events/196332911826370/

MIERCURI, 17 martie 2021 / Tema serii: "Colagenul - molecula tinereţii fără bătrâneţe şi patrimoniul scris al umanităţii
Aura Bălănescu, o artistă vizuală interesată de percepţia mediată de tehnologie, care studiază constant modalităţile prin care augmentarea tehnologică corodează obiectul sculptural până la pulverizarea sa într-un ambient multimedia extins la scară globală, îşi va prezenta portofoliul în cea de-a doua seară de Fusion AIR-online. De asemenea, Aura Bălănescu va vorbi şi despre planurile sale din debutul rezidenţei sale artistice: realizarea unei instalaţii imersive, ce foloseşte secretele tehnicii colagenului din pergamente, o ţesătură capabilă să transfere informaţie..
De-a lungul celor patru luni de rezidenţă, Aurei Bălănescu îi va sta alături Dr. Elena Badea din echipa Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie, cercetător chimist, specializat în studiul aspectelor materiale ale documentelor vechi, care a avut şansa de a face parte din echipa primului proiect european dedicat studiului pergamentelor antice de-a lungul celor peste 15 ani petrecuţi la Departamentul de Chimie al Universităţii din Torino.
Miercuri seara, Elena Badea va vorbi despre colagen, proteina cea mai răspândită din regnul Animalia, dar şi din bibliotecile şi arhivele care adăpostesc cele mai vechi şi preţioase manuscrise din patrimoniul umanităţii. O prezentare amplă despre molecula de colagen care fascinează cercetătorii prin perfecţiunea structurii spiralate inteligente în care rezidă secretul rezilienţei ţesuturilor conjunctive (pielea, tendoanele, oasele), dar şi cel al longevităţii manuscriselor pe pergament. Expozeul Elenei Badea reprezintă o excelentă ocazie care ne va face să reflectăm asupra complexităţii şi perfecţiunii pergamentului, material destinat să supravieţuiască secolelor, ca locul în care s-au suprapus istorii scrise şi rescrise, fiecare dintre acestea de neşters, aşteptând "lumina" propice care să le aducă din nou la iveală.
Link eveniment: https://www.facebook.com/events/1043444502821174/

JOI, 18 martie 2021 / Tema serii: Muşchii artificiali. O abordare biomimetică pentru dezvoltarea de muşchi artificiali pentru soft-roboţi
Bioartista Floriama Cândea, apreciată pentru proiectele sale în cadrul cărora porneşte de la materia vie şi se foloseşte de ea pentru realizarea lucrărilor de artă, îşi va prezenta portofoliului în cea de-a treia seară de prezentări Fusion Air 2021. Artistă care chestionează în mod constant în proiectele sale felul în care memoria, cogniţia, percepţia şi taxonomia sunt declanşate ca mecanisme în relaţia subiectivă cu lumea, Floriama Cândea plănuieşte să realizeze în cadrul rezidenţei sale artistice din această primăvară o serie de lucrări cu muşchi "artificiali", celule vii crescute pe suport organic sau anorganic, într-un demers în care îl va avea alături pe Dr. Ionuţ Enculescu, din partea Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.
Specializat în fizica materiei condensate, Ionuţ Enculescu va vorbi în prezentarea sa din data de 17 martie despre muşchii artificiali: o abordare biomimetică în dezvoltarea de muşchi artificiali pentru soft-roboţi. Omenirea îşi doreşte să transfere cât mai multe din operaţiunile realizate de oameni în sarcina diferitelor tipuri de roboţi sau maşini şi pentru asta imitarea naturii este o abordare extrem de promiţătoare. Marea majoritate a roboţilor existenţi sunt bazaţi pe motoare electrice sau pneumatice, construiţi din materiale dure, fiind bine adaptaţi pentru munci grele, dar mai puţin pregătiţi pentru operaţiuni ce presupun fineţe, fragilitate. Muşchii artificiali polimerici despre care ne va vorbi Dr. Ionuţ Enculescu îşi propun să înlocuiască motoarele şi pistoanele şi să permită construirea unor aşa numiţi soft-robots care să ne facă viaţa mai uşoară.
Link eveniment: https://www.facebook.com/events/196518505140099/

VINERI, 19 martie 2021 / Tema serii: Lumina purtătoare de informaţie
Peter Gate, muzician experimentalist, artist vizual şi antropolog, cunoscut pentru proiectele sale interdisciplinare inovatoare, de la reinterpretarea sunetelor ancestrale în muzică contemporană (The Deep Sound of Maramureş, 2015) şi până la concerte care sunt adevărate experienţe senzoriale (Laser trip - When the light became music), îşi va prezenta portofoliul în ultima seară dedicată prezentărilor. De asemenea, Peter Gate va vorbi şi despre planurile sale din debutul rezidenţei artistice: realizarea unei instalaţii sonore care arată efectul muzicii asupra celulelor vii, un parcurs de-a lungul căruia îl va avea alături pe Dr. Marian Zamfirescu din echipa Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiilor.
În cadrul prezentării sale din data de 19 martie 2021, Marian Zamfirescu va vorbi despre lumina purtătoare de informaţie. O expunere detaliată dedicată luminii şi în special radiaţiei laser, care a devenit subiect sau instrument de lucru în aproape toate marile descoperiri ştiinţifice pentru care s-a decernat Premiul Nobel. Toţi cei interesaţi să afle mai multe despre felul în care folosim astăzi lumina şi laserii în aproape orice activitate, de la procese tehnologice la tehnici medicale şi tehnologii aerospaţiale şi de apărare sunt aşteptaţi pe pagina Qolony la prezentarea susţinută de Dr. Marian Zamfirescu. Expunerea include şi informaţii legate de felul în care laserii ajută la detectarea şi investigarea substanţelor de la poluanţii din aer şi apă până la detectarea viruşilor, inclusiv SARS-COV-2.
Link eveniment: https://www.facebook.com/events/912646526155113/

De-a lungul celor patru luni de desfăşurare a rezidenţelor artistice din cadrul Fusion AIR 2021 publicul va fi în permanenţă la curent cu evoluţia celor patru demersuri artistice pe pagina de Facebook Qolony. În iunie 2021, va avea loc prezentarea lucrărilor în cadrul unei expoziţii-eveniment.
Conceptul curatorial al ediţiei 2021 este "Structuri convertibile", lansat de curatoarea evenimentului, Olivia Niţiş, şi propune includerea unei arhive a proceselor de lucru şi a unui un glosar de termeni, pentru o mai bună mediere a relaţiei dintre public şi conţinutul expoziţional.

Fusion AIR reprezintă unicul proiect românesc de rezidenţe artistice în institutele de cercetare. Iniţiat de Asociaţia Qolony (Colonia pentru Artă şi Ştiinţă), Fusion AIR îşi propune să ajute la promovarea incluziunii artiştilor în activităţile de inovare şi cercetare oferind ştiinţei limbajul artei şi să transforme informaţia ştiinţifică în parametri vizuali şi auditivi, aducând concepte ştiinţifice abstracte la un nivel accesibil publicului larg, participând astfel la popularizarea ştiinţei.
Parteneri Instituţionali: Institutul de Ştiinţe Spaţiale (ISS), Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie Bucureşti (INCDTP), Institutul Naţional pentru Fizica Materialelor (IFIM), Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei (INFLPR)
Parteneri: Muzeul Naţional de Artă Contemporană, SAC - Spaţiul de Artă Contemporană, Institutul Francez din România, CESI - Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii, Scientifica

Fusion AIR este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.
Persoană de contact: Mihaela Ghiţă / 0757 294275 / [email protected]