La realizarea acestui spectacol, împreună cu reputatul regizor și echipa de actori, au contribuit creatori de teatru cu notorietate internațională: scenograful Dragoș Buhagiar, teatrologul George Banu (traducere), compozitorul Vasile Șirli (muzică). Asistenți: Radu Ghilaș (regie), Anda Pop (scenografie).
Pe scenă, o întâlnire de bun augur dintre actori ai Naționalului ieșean, studenți și absolvenți ai Facultății de Teatru, din cadrul Universității Naționale de Arte "George Enescu" Iași: Călin Chirilă, Doru Aftanasiu, Ionuț Cornilă, Haruna Condurache, Mălina Lazăr, Ada Lupu, Horia Veriveș, Petronela Grigorescu, Pușa Darie, Diana Roman, Radu Ghilaș, Andrei Sava, Diana Chirilă, Dumitru Năstrușnicu, Valentin Mocanu, Constantin Grigorescu, Fabian Toderică, George Gușuleac, Flavius Grușcă, Marian Stavarachi, Ionuț Cozma, Cosmin Puțanu, Robert Agape, Marian Chiculiță.
George Banu, traducătorul piesei: "Decizia lui Silviu Purcărete de a monta Cenci în traducerea mea de atunci capătă pentru mine sensul timpului regăsit, le temps retrouvé. Artaud la început și capăt de viață.
Cenci e piesa unui sfâșiat. E eșecul unui Icar... și mare satisfacție îmi produce apariția ei neașteptată pe scena ieșeană. Uitată altundeva, aici ea reînvie. Gest reparator unic.
Cenci e și mărturia unei pasiuni, aceea a lui Artaud pentru imprevizibila actriță româncă Génica Athanasiou, căreia îi atribuise rolul protagonistei. Și ea poate fi mulțumită aflând vestea că vorbele lansate odinioară cu teroare pe o scena pariziană răsună un secol mai tîrziu pe o scenă din țara-i de origine. "
Intriga piesei este plasată în Italia secolului al XVI-lea lea, având în centru istoria sângeroasă a familiei Cenci; o tragedie în 4 acte, care expune brutal tortura și tirania la care își supune copiii crudul conte Francesco Cenci și complotul la care participă Beatrice Cenci, fiica abuzată a nobilului, uneltire care duce, inevitabil, la un deznodământ tragic.
Antonin Artaud (n. 4 septembrie 1896 - d. 4 martie 1948), dramaturg francez, poet, actor și regizor, este unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai teatrului contemporan. Piesa lui Artaud, inspirată de operele lui Shelley și Stendhal, urmează îndeaproape direcțiile pe care le-a fundamentat în Teatrul Cruzimii, o inovație revoluționară care combină gestul, cuvântul, mișcarea cu tematica violenței. Prin acest limbaj al cruzimii, Artaud își propune să șocheze audiența, să o facă martora unei hiper-realități care să producă întoarcerea la punctul zero al ființei.
În 1935, la Théâtre des Folies-Wagram din Paris, are loc premiera spectacolului, o producție montată de Artaud, în care interpretează rolul principal.
"Într-o epocă tragică mai mult decât oricare, dar unde nimeni nu mai e la înălțimea tragediei, am vrut să aduc pe scenă vechiul spirit al eroilor care se luptă în adâncul ființei lor". (Antonin Artaud)
Prima întâlnire a regizorului Silviu Purcărete cu trupa ieșeană a avut loc în anul 2009, când a montat Uriașii munților de Pirandello. La Naționalul din Iași au urmat spectacolele: Pălăria florentină de Eugène Labiche (2013), Cafeneaua de Carlo Goldoni (2016) și recenta producție Plugarul și Moartea (2021).
Următoarea reprezentație a spectacolului Antonin Artaud. Familia Cenci va avea loc pe 17 iunie 2022.
Fotografii din timpul repetițiilor: Bogdan Artene
