august 2022
Festivalul Animation Bucharest International Film, ABIFF, 2022
Riki, un băiețel de 10 ani, curios și plin de imaginație, dar, din păcate, cam bolnăvior, se mută într-un cartier nou de blocuri împreună cu mama sa. Situația îl apasă pentru că nu știe cum să reacționeze în fața stimulilor noi. Cel mai mult, însă, îl deranjează faptul că tatăl său nu este alături de ei. Mama încearcă să îi explice câte ceva, însă, în fața furiei și deznădejdii care îl încearcă atât de des pe micuț, preferă să o facă în timp, cu multe, prea multe menajamente.

Absorbit în visările sale solitare, Riki se aventurează într-un univers paralel în care îl atrage o piatră misterioasă și strălucitoare. Este teleportat într-o civilizație mecanicistă condusă de un geniu benevolent, dar ascuns. Una dintre creațiile sale, care a devenit un fel de ministru absolutist, este omul de metal, un robot aparent binevoitor și dedicat binelui public, dar care în realitate dorește să preia puterea pentru a-și umple vacuumul interior.


Omul de metal, principalul antagonist, care este, în bună tradiție freudiană, un alter-ego al frustrărilor acute ale băiețelului față de absența tatălui.

În același timp, acestuia i se dau conotații negative din punct de vedere ecologic, fiind introdus astfel și un discurs secundar critic la adresa dezvoltării mecanice și tehnologice prea accentuate care încă bântuie un anumit tip de discurs progresist. De la propaganda uciderii în masă a unor "popicari", un fel de bureți de mare inteligenți, care pot să sară, să lumineze și, în general, să fie cât se poate de activi în influențarea acțiunii, până la fumul gros și negru pe care-l degajă vasul lui, omul de metal nu este altceva decât ilustrarea fantastică a unei civilizații industriale.

Figura antagonistului este inspirată din Omul de Tinichea din The Wizard of Oz (1939). În același timp, se pot regăsi aluzii de natură suprarealistă din alte filme, precum peștele zburător din Arizona Dream (1993), sau chiar din pictură, precum ciori cu ochelari de soare, un fel de mercenari în slujba Omului de Metal coborâte din picturile lui Francisco Goya sau vehiculele fantastice inspirate de elefanții care se plimbă prin deșert ai lui Salvador Dali.

Este drept, pe de altă parte, că filmul nu are îndrăzneala imaginativă să gândească ceea ce este bine și ce este rău într-o economie post-industrială, dominată de tehnologiile digitale. Până la urmă, publicul țintă este constituit din nativi digitali, copii care s-au născut înconjurați de avantajele, dar și de pericolele digitalului. Aceștia ar fi avut nevoie de un ghid narativ și ideatic pentru a naviga în apele aventuroase ale universului virtual.

Riki este un băiețel tipic, pasionat de roboței și războaie, iar perspectiva este apăsat marcată de gen. Grafica este îndeajuns de îndrăzneață încât să atragă imaginația băieților: mașini mișcătoare și rapide, personaje cu ochelari de protecție, zboruri și scufundări imposibile, dar, din păcate, fetițele sunt neglijate: nu găsim nicio rochiță sau accesoriu mai elegante, nicio o coafură mai complicată. Povestea de dragoste infantilă care se înfiripează la un moment dat doar pentru a fi apoi abandonată nu este necesară în economia generală. Mai mult, majoritatea lucrurilor par mai degrabă să înțepe, să scârțâie și să facă zgomot decât să strălucească de curățenie sau să trimită la vreun ideal romantic.

Având la bază revolta față de tatăl absent, Tvojazem / Journey to Yourland reprezintă o călătorie fantastică în fricile unui copil care intenționează un scop terapeutic pentru acceptarea realității. Totodată, în tradiția filmului de animație de familie, îmbină o poveste plină de aventuri cu teme ecologice.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus