Regie: Mike Barker
Scenariu: Howard Himelstein
Imagine: Ben Serensin
Montaj: Neil Farrell
Costume: John Bloomfield
Muzica: Richard G. Mitchell
 Sinopsis
Plasat în anii '30, în frumoasa Rivieră italiană, A Good Woman este o comedie romantică elegantă şi spumoasă, bazată pe piesa de teatru a lui Oscar Wilde, Evantaiul doamnei Windermere. Căsnicia unui tânăr cuplu este pusă în pericol de bârfele care circulă în înalta societate cu privire la o aventură incipientă. Robert Windermere (Mark Umbers) este acuzat că îi oferă bani în secret doamnei Erlynne (Helen Hunt), o doamnă mai în vârstă cu o reputaţie proastă, în vreme ce soţia sa, Meg Windermere (Scarlett Johansson), încearcă să intre în graţiile Lordului Darlington (Stephen Campbell Moore), un playboy notoriu. Apariţia doamnei Erlynne pe coasta Amalfi atrage atenţia tuturor bărbaţilor din Riviera, în special cea a Lordului Augustus "Tuppy" (Tom Wilkinson), care o cere în căsătorie de cum are ocazia.
Evenimentele se precipită la petrecerea dată în cinstea lui Meg cu ocazia împlinirii a 21 de ani, iar Meg se vede nevoită să părăsească petrecerea, cu intenţia de a fugi cu afemeiatul Lord Darlington. Atunci când adevărul iese la suprafaţă, se dovedeşte că zvonurile despre orice aventură nu aveau nici o bază solidă, dar în spatele lor se ascunde un secret de familie şi mai întunecat. Doamna Erlynne sacrifică şansa unei căsnicii fericite cu Lord Augustus pentru a-i oferi lui Meg ocazia de a scăpa de greşeala pe care era pe punctul de a o comite prin fuga cu Lord Darlington. Reîntoarsă cu bine la soţul ei, Meg îşi mărturiseşte păcatele în faţa lui Tuppy, reabilitând numele doamnei Erlynne. Acesta pleacă după ea şi o ajunge din urmă în avionul cu care tocmai pleca, câştigându-i iertarea. În final, numai planurile Lordului Darlington eşuează.
 Despre film
Mike Barker - Regizor
"Am plasat A Good Woman în Italia şi am mutat acţiunea piesei originale în perioada anilor '30 pentru a adăuga un ambient plăcut la ceea ce iniţial fusese o piesă de salon. Schimbarea perioadei a fost menită a da o senzaţie de contemporaneitate acţiunii şi pentru a o îndepărta de încorsetarea morală a epocii în care fusese plasată piesa.
Helen Hunt s-a implicat în acest proiect de la bun început, iar felul în care a înţeles personajul pe care urma să îl interpreteze a influenţat mult evoluţia scenariului. Mă simt foarte norocos pentru şansa de a fi lucrat cu ea la acest film şi mi-ar plăcea foarte mult să repet această experienţă. Am fost de asemenea foarte norocoşi pentru că am lucrat cu Scarlett Johansson, ale cărei două filme anterioare încă nu rulau în Europa la momentul respectiv. Şi, după cum toată lumea ştie, de atunci a devenit foarte cunoscută. A fost o delectare să lucrez cu toţi actorii cu care am lucrat. Nu pot să îmi imaginez o combinaţie mai bună.
Tom Wilkinson este piesa de rezistenţă a acestui film - un personaj simplu şi cinstit care asigură stabilitatea în film, împotriva tuturor actelor de falsitate, imoralitate şi haos emoţional care urmează. A Good Woman este o piesă de ansamblu, dar totul se bazează pe creaţia lui Oscar Wilde şi filmul este realizat într-o manieră simplă şi elegantă pentru a reflecta dialogurile si acţiunea descrisă de acesta.
Howard Himelstein - Scenarist
Când am citit pentru prima dată piesa lui Oscar Wilde, Evantaiul doamnei Windermere, care m-a inspirat la scrierea scenariului filmul A Good Woman, am ştiut imediat că vreau să fac filmul acesta. Am ales să plasez acţiunea filmului în anii '30 pentru că această perioadă reflectă în multe privinţe starea lucrurilor de astăzi - o perioadă în care societatea era împărţită în cei care aveau resurse şi cei care nu aveau.
Într-o societate dominată de bărbaţi, doamna Erlynne nu se sfiieşte să îmbrobodească bărbaţii şi, dacă este necesar, să se culce cu ei pentru a obţine ce îşi doreşte. Cea mai mare parte a celorlalte personaje sunt spirituale şi au ciudăţenii proprii - dialogul lor este năucitor, aproape fiecare propoziţie este o sursă de informaţii critice, dar într-un stil care pare nepremeditat şi atât de imperceptibil, încât stimulează imediat simţul umorului. Dar miezul acţiunii îl constituie relaţia dintre doamna Erlynne şi Meg Windermere, tânăra idealistă care nici nu bănuieşte că este fiica ei. Confruntarea dintre aceste două femei şi împăcarea lor oferă imaginea unei relaţii cu multe faţete între două femei cum rar s-a mai văzut pe marele ecran.
