Cei trei și-au început cariera în industria cinematografică la Studiourile Buftea, ca asistenți de montaj, sub îndrumarea Yolandei Mîntulescu.
Una dintre cele mai apreciate monteuze din România, Melania Oproiu și-a dedicat peste patru decenii din viață filmului românesc. S-a născut în august 1952, la Ploiești și este absolventă a Colegiului Național "Mihai Viteazul". Debutează pe genericul filmului Casa dintre câmpuri (r. Alexandru Tatos, 1979). Au urmat Saltimbancii (r. Elisabeta Bostan, 1981), Sfârșitul nopții (r. Mircea Veroiu, 1982) și Bocet vesel (r. Mircea Moldovan, 1983).
S-a dedicat cu profesionalism activității din spatele camerelor și a făcut parte din echipa de montaj a unor filme precum Niște băieți grozavi (r. Cornel Diaconu, 1987), Rezervă la start (r. Anghel Mora, 1987), De ce are vulpea coadă (r. Cornel Diaconu, 1988), Fără lumini de poziție (r. Mihnea Columbeanu, 1988). După 1989, montează filmele lui Mircea Daneliuc, Patul conjugal (1992), Această lehamite (1993) și Senatorul melcilor (1994) sau filme regizate de Sergiu Nicolaescu precum Punctul Zero (1995) și Triunghiul Morții (1998). După anii 2000, din filomografia Melaniei Oproiu fac parte Binecuvântată fii, închisoare (r. Nicolae Mărgineanu, 2002), Maria (r. Peter Călin Netzer, 2002) sau Examen (r. Titus Muntean, 2003) și Tandrețea lăcustelor (r. Dan Necșulea, 2003). Din 2004 lucrează îndeaproape cu regizorul Radu Gabrea, la peste 10 de filme, printre care Cocoșul decapitat (2006), Mănuși roșii (2009) sau Lindenfeld, o poveste de dragoste (2013).
Activitatea ei a fost recompensată de-a lungul vremii cu numeroase premii, iar în 2020 Melania Oproiu a primit Premiul de Excelență oferit de Uniunea Cineaștilor din România.
Născută în București, pe 8 mai 1953, Nita Chivulescu, debutează ca monteuză cu Pădureanca, regizat de Nicolae Mărgineanu, în 1986. Colaborarea cu Nicolae Mărgineanu avea să continue cu Flăcări pe comori (1987), Un bulgăre de humă (1989), Undeva, în Est (1990), Privește înainte cu mânie (1992). Colaborează cu regizorul Șerban Marinescu pentru filmele Cei care plătesc cu viața (1989) sau Cel mai iubit dintre pământeni (1992), iar cu Sergiu Nicolaescu pentru Oglinda - Începutul adevărului (1993) și Orient Express (2003). Montează documentarele regizate de Stere Gulea și Vivi Drăgan Vasile Te iubesc, Libertate! (1990) și Piața Universității - România (1991). În anii 2000, a făcut parte din echipele unor producții emblematice precum Marfa și banii (r. Cristi Puiu, 2001), Occident (r. Cristian Mungiu, 2002), Niki Ardelean, colonel în rezervă (r. Lucian Pintilie, 2003). Continuă colaborarea cu Cristian Mungiu pentru Zapping (2000), Nici o întâmplare (2000) și Corul pompierilor (2000) sau cu Mircea Daneliuc pentru Legiunea Străină (2007).
În 2012 primește Premiul pentru Montaj de la Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) pentru filmul Despre oameni și Melci, în regia lui Tudor Giurgiu. Chiar dacă generațiile, tehnica, chiar și titulatura profesiei s-au schimbat, capacitatea acestei profesioniste de a învăța tot timpul, de a se adapta stilului fiecărui regizor, i-au asigurat continuitatea în meseria pe care o iubește.
Mircea Ciocâltei s-a remarcat pentru montajul unor filme precum Semnul Șarpelui (r. Mircea Veroiu, 1981), Ochi de urs (r. Stere Gulea, 1982), Moromeții (r. Stere Gulea, 1986) sau Vulcanul stins (r. George Cornea, 1987), pentru care a obținut din partea Uniunii Cineaștilor din România Premiul pentru Montaj, în 1987. În 1997 face parte din echipa comediei româno-franceze care a obținut multiple premii, Asfalt tango, în regia lui Nae Caranfil. În anii 2000 se dedică montării documentarelor Memoria de piatră (r. Iosif Demian, 2010) și a documentarului istoric Descriptio Moldaviae (r. Stelian Tănase, 2007).
O formă de apreciere a contribuției majore pe care munca lor a adus-o cinematografiei române, Premiul Special, le va fi înmânat celor trei monteuri de film în cadrul Galei Premiilor Gopo 2023. Evenimentul va avea loc pe 25 aprilie 2023 și va fi transmis în direct pe VOYO, TIFF Unlimited și premiilegopo.ro. Lista completă a nominalizărilor este disponibilă online și poate fi consultată pe website-ul evenimentului: https://premiilegopo.ro/nominalizari.
***
Premiile Gopo 2023 sunt organizate de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc
Finanțat de: Ministerul Culturii
Cu sprijinul: CNC, Dacin Sara, Babel Communication
În parteneriat cu: Primăria Municipiului București prin ArCub, Primăria Sectorului 5 prin Centrul Cultural și de Tineret "Ștefan Iordache"și Teatrul Național "I.L. CARAGIALE" București.
Sponsori principali: Apa Nova - o companie Veolia, Banca Transilvania, Campari, Cellini, Pepsi, Promenada Mall București
Sponsori: IQOS, Aqua Carpatica, Conceptual Lab by Theo Nissim, Lidl
Parteneri: BlackCab, Domeniile Averești, Domeniile Sâmburești, Ginissima, Atelierele Ilbah, Grand Hotel Bucharest
Servicii profesionale: PWC
Parteneri media: PRO TV, Voyo, PRO Cinema, ROCKFM, A List Magazine, Radio România Cultural, IQAds, Smark, Psychologies, Zile și Nopți, Cinemap, Ziarul Metropolis, Films in Frame, LiterNet.ro, All about Romanian Cinema (AaRC), MovieNews.
Partener monitorizare: mediaTRUST
Ne puteți urmări pe:
Website: https://premiilegopo.ro/
Facebook: https://www.facebook.com/PremiileGopo/
Instagram: https://www.instagram.com/premiilegopo/