Plăcerea poveștilor bine spuse - Gala Premiilor Gopo, 2023

În fiecare an, nominalizările la Gala Premiilor Gopo au o anumită tendință care se vede cel mai bine în calitatea favoriților.

În 2022, vedete au fost Malmkrog (r. Cristi Puiu) și Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (r. Radu Jude). În spatele acestora s-a dovedit o puternică tendință intelectualizantă, o dorință a regizorilor de a se lupta de la egal la egal cu chestiuni abstracte, care gravitau în zona de filosofie politică. A fost evident în cazul filmului lui Cristi Puiu care a realizat un film auster, într-o limbă cu apăsate accente aristocratice, despre chestiuni de teologie politică. Chiar și filmul lui Jude, în pofida laturii sale satiric-burlești, punea oglinda Meduzei (simbol prezent explicit în film) în fața societății românești pe care o critica.

Ei bine, ediția 2023 a fost dominată de thrillere, majoritatea polițiste, înzestrate cu scenarii îndeajuns de robuste (dar și fără îndrăzneli creative!) încât să prindă la publicul middlebrow. Ancorate în chestiuni de interes social, filmele-vedetă din 2023 s-au arătat preocupate de rezolvarea concretă, individuală, a unor noțiuni mai largi precum corupția, crima (organizată sau nu).

De exemplu, câștigătorul Oameni de treabă privește în ochi corupția existentă în rândul autorităților de ordine publică, prin intermediul unui protagonist chinuit de propriile frustrări și neputințe și prins într-o plasă puternică de dependențe. Iulian Postelnicu a compus un portret, memorabil prin creativitate, al unui polițist rural bețiv, corupt și fricos. Previzibil aș zice, a primit premiul pentru cea mai bună interpretare masculină.

Andreea Grămoșteanu a reușit cu rolul principal din #dogpoopgirl să-și adjudece premiul în fața unei competiții feminine foarte strânse. Roluri precum cel al Mălinei Manovici al profesoarei adultere de religie din Balaur sau cel al tinerei dependente de droguri, jucate de Ana Dumitrașcu în Imaculat, care a reușit să exprime conflictele interioare prin fine și precise expresii ale feței, au reprezentat concurenți serioși.

Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar, câștigat de Vasile Muraru, datorează mult statutului său confirmat în comedie; rolul corect compus, dar, mai degrabă previzibil, al primarului onctuos și corupt din Oameni de treabă, este pasabil. Mai tinerii săi colegi Tudor Cucu-Dumitrescu (care joacă delicios rolul unui manipulator machiavelic în Marocco / Mikado) sau Sergiu Smerea (care interpretează un licean instabil psihic și distructiv, dar demonic de atrăgător, în Balaur) au propus fiecare partituri memorabile cel puțin la fel de bine executate.

Competiția feminină pentru rol secundar a fost câștigată de Ofelia Popii pentru jocul complex de femeie bănuită pe nedrept, dar iubitoare, din Om câine. Actrița a știut să pună acea doză de romantism fidel într-un rol care, pentru a funcționa, trebuia să fie suficient de ambiguu pentru a justifica accesele de gelozie ale soțului.

Cât despre scenariile aflate în competiție, așa cum spuneam și mai sus, au fost dezvoltate narativ în stil clasic. În ele se disting clar o intrigă, un punct culminant și un epilog. Prezintă protagoniști rotund portretizați (chiar și cu înfloritura formală din Miracol, care, însă, iată, nu a fost suficientă pentru a convinge profesioniștii industriei de film).

Radu Romaniuc și Oana Tudor, semnatarii scenariului Oameni de treabă, au câștigat prin creionarea atentă a protagonistului. Au reușit chiar și crâmpeie de dialoguri memorabile precum "- Este gunoi pe aici, pe la țară. / - Și ce dacă? Uită-te la copaci". Mai mult, au repetat căderile polițistului rural tarat interpretat cu atâta imaginație de Iulian Postelnicu, încât renașterea acestuia a constituit o surpriză puternică. Iar toată această evoluție a fost bine montată de Eugen Kelemen, căruia i s-au recunoscut meritele prin premiul de profil.

Așa cum era de așteptat pentru o producție de epocă în care s-au investit multe resurse, Metronom a fost campionul premiilor "tehnice". A câștigat premiul pentru cele mai bune costume (remarcabile uniformele liceenilor comuniști, dar și îmbrăcămintea de piele a investigatorilor, toate reconstruite cu multă atenție la detalii), precum și pentru cele mai bune decoruri (biblioteci cu cărți și mobilă din 1972, interioare austere și intimidante ale secției de miliție). Se adaugă premiul pentru cea mai bună imagine, filmul remarcându-se prin tonurile saturate ce amintesc de cromatica fotografiilor de epocă. În același timp, încadrările au fost atent manevrate pentru a exprima stările de spirit ale personajelor. Se remarcă multe gros-planuri precise care surprind finele nuanțe ale jocului actoricesc al Marei Bugarin.

Spioni de ocazie a câștigat premiul pentru documentar, în condițiile în care este un documentar atipic, compus majoritar ca fotomontaj de docu-drama și parțial cu imagini de arhivă. Alături de subiectul istoric bine documentat și puțin cunoscut opiniei publice, anume o operațiune secretă a spionajului israelian în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a câștigat sunetul neobișnuit de clar semnat de Sebastian Zsemlye. În propriile cuvinte, "a reușit să pună sunet peste niște poze"!

În concluzie, selecția Gopo 2023 a aliniat filme bine povestite, care ating subiecte de actualitate. Le-a lipsit însă îndrăzneală formală și ideatică a unor filme inconturnabile ca cele două menționate la începutul articolului. De aceea, probabil că 2022 va intra în istorie doar ca anul în care Teambuilding a vândut peste un milion de bilete.