Ediția 2023 a avut loc în perioada 3-11 iunie. "Mitul biblic al turnului Babel capătă înțelesul dorinței omului de a cunoaște Absolutul [...] Babel este momentul zero al diversității. Prin Cuvânt, Dumnezeu l-a creat pe Om, prin cuvânt, l-a despărțit pe om de om, dând fiecărui neam alt grai, alte cuvinte. Festivalul Babel este punctul zero al diversității, pentru că își propune să reunească cele mai diferite culturi și forme de exprimare: acordă atenție unor minorități etnice și lingvistice [...] Babel-ul teatral și artistic este un mod de a atinge Cerul nu printr-o construcție din cărămidă, ci prin ceva mult mai trainic: prin comuniune sufletească.", afirmă managerul instituției.
Conceput ca o întâlnire a artelor, festivalul are în centrul demersului de alcătuire a programului anual o anumită temă, care-i determină traiectoria liniei de selecție. Prima ediție, organizată în anul 2007, a purtat numele Elemente, următoarea Superstiții, apoi Buget, Vorbire, Culori, Corpul, Sunetul, Gestul, Imaginea, Limbaj, pentru ca în 2023 să se numească Forme, toate, abordări conceptuale privind definirea universului teatral.
Spectatorii au aplaudat, în ediția 2023, trupe invitate de pe continentul european, din țări ca Republica Moldova, Italia, Bulgaria, Polonia, Serbia, Franța, Scoția, Grecia, dar și de pe alte continente, din țări precum Coreea de Sud, Irak, China, sau Kazahstan. Alături de creatori ai spectacolului de teatru - actori, regizori, scenografi, dramaturgi, evenimentul a reunit cineaști, artiști vizuali, dansatori, muzicieni, scriitori, jurnaliști, critici de teatru sau film. Scena românească a fost reprezentată de Compania Respiro, cu spectacolul Pe acoperiș, adaptare a celei mai bune piese românești a anului 2018, Matilda și Groparii de Stela Giurgeanu, în regia Corinei Dragomir; de UNATC "I. L. Caragiale", care a prezentat montarea semnată de Gabriel Apostol, Signor Pantalone și Dragostea; și de Teatrul "Maria Filotti" din Brăila, care a încântat publicul cu montarea de succes, prezentă la numeroase evenimente festivaliere în ultimul timp, Naufragiat! de Donald Margulies, în conceptul regizoral al talentatului actor Andrei Huțuleac.
Teatrul "Tony Bulandra" a prezentat mai multe spectacole în cadrul evenimentului. Cuvântul de deschidere l-a avut cu montarea Argonautas, coproducție a Teatrului "Tony Bulandra" Târgoviște și Asociația Teatrelor din Coreea, un spectacol semnat de Mc Ranin, cu texte culese și adaptate de Darko Lukic și Mc Ranin, pe un concept coregrafic imaginat de Hugo Wolff. O interpretare modernă a expediției Argonauților, cu eroii care l-au însoțit pe Jason în căutarea Lânii de Aur. O montare despre migrația oamenilor din vechime în căutarea gloriei, dar și a sinelui, transpusă în odiseea omului modern care pleacă în căutarea unui loc unde să se poate exprima liber. Spectacolul folosește mijloacele dansului, reușind un dialog al trupurilor dincolo de cuvinte, desenând în aer "hieroglife de o frumusețe plastică deosebită", Forma fiind întregită cu ajutorul luminii și muzicii. O imagine din trecut cu rădăcini în viitor.
Cunoscuta tragedie antică Oreste, semnată de poetul tragic grec, Euripide, a fost transpusă pe scena târgovișteană de actorul și regizorul de teatru Yiannis Paraskevopoulos. Viziunea regizorului, care a montat și alte texte în spațiul teatral românesc, la Teatrul Național "Marin Sorescu" din Craiova, s-a cristalizat într-un spectacol în care clasicul și modernul se contopesc. Elementul coregrafic, creat de Johanna Bodor, deține un rol esențial în definirea stărilor personajelor, conturând totodată latura de modernitate a spectacolului. Decorul minimalist, ce aparține scenografului Horațiu Mihaiu, precum și costumele reprezentative, ce poartă semnătura scenografului Valentin Codoiu, intensifică conceptul regizoral.
Cel de-al treilea spectacol târgoviștean, Sfârșit de partidă de Samuel Beckett, în concepția regizorală originală a lui Mihai Măniuțiu, s-ar putea numi și Recviem pentru Terra, după cum afirmă regizorul. Spectacolul redă forța pe care textul beckettian o are, ca meditație vizionară, amintind că o altă mare suferință se poate repeta oricând, idee potențată și de scenografia imaginată de Adrian Damian, ce are forță a expresiei până în cele mai mici detalii. Traducătoarea textului, Ștefana Pop-Curșeu, reliefează stilul static al scrierii lui Samuel Beckett, care împinge până în cele mai îndepărtate limite granițele teatralității, mărturisind însă că această montare are vigoarea, forța, ce contrastează cu stilul de teatru clasic, cu care publicul este obișnuit. Distribuția cuprinde actori binecunoscuți din teatre bucureștene - Răzvan Vasilescu de la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra" și Marius Bodochi, de la Teatrul Național "I.L.Caragiale", alături de Corneliu Jipa și Maria Nicola, de la teatrul târgoviștean.
Spectacolul teatrului gazdă, care practic a încheiat șirul reprezentațiilor teatrale ale evenimentului, a fost Împărăteasa Chinei de Ruth Wolff, creație a regizorului Alexander Hausvater, în spațiul scenic imaginat de Alin Gavrilă. Textul se referă la o perioadă de doi ani din domnia împărătesei Tzu-his, care, încrâncenată în dorința de a conserva tradițiile Chinei, respinge prin orice mijloc ideea de progres, de modernitate. Povestea despre putere, trădare, crimă, feminism, ca o confruntare între vechi și nou, este plasată într-un muzeu, poate al unor figuri de ceară, în care exponatele prind viață. Costumele, lipsite de patină, create de Mc Ranin, accentuează ideea de timp al prezentului ce privește spre trecut.
Atmosfera este completată de momentele coregrafice realizate de Galea Bobeicu, pe țesătura sonoră a lui Nicu Alifantis. Distribuția în care apar actorii Teatrului "Tony Bulandra" - Alex Iezdimir, Sebastian Bălășoiu, Iulia Verdeș, Oana Marcu, Liviu Cheloiu, Emanuel Bighe, Delia Lazăr, Cristina Dumitra, Antonia Ionescu, Andrada Fuscaș, Florin Georgescu, Andrei Mărcuță, este completată de Ada Navrot și de Constantin Florescu, invitați de la teatre din București. Ada Navrot, o actriță reprezentativă a Teatrului "Nottara", în partitura complexă a Împărătesei, trece cu ingeniozitate de la o stare la alta, de la un moment la altul, intensificând severitatea personajului prin modulări stridente ale vocii. Constantin Florescu (Actorul) compune rolul cu subtilități în joc și alternări de ritm. Liviu Cheloiu (Generalul) se remarcă prin prezența scenică și expresivitatea interpretării.
Actorul Mircea Silaghi, de la Teatrul "Tony Bulandra", a prezentat monodrama Echilibrul fragil după texte de Jean Genet și alte scrieri din limba franceză, un one-man show, creat de actor ca omagiu pentru Francois Jacob, actor, regizor, director de trupe, dispărut în anul 2020. "Acest poem dramatic, este, pe de o parte, o declarație de dragoste și, pe de altă parte, o subtilă metaforă adresată lumii, privind poziția artistului în societatea noastră. Prin traversarea delicată a arenei, a vieții, artistul, venind de nicăieri și de niciunde, îndrăznește să sfideze acest penibil mister abisal.", afirma Francois Jacob, cel care credea că "opera de artă este o crimă perfectă". Relația artistului cu publicul său, gloria și lipsa ei, sacrul și profanul, existența și non-existența sunt câteva dintre temele abordate în spectacol, dar, prin opera sa artistul pornește mai ales în căutarea sinelui. Cu eleganță și putere a sugestiei, cu o sonoritate vocală gravă, Mircea Silaghi își caligrafiază personajul reușind o abordare de adâncime a ideilor textului, asumându-și postura artistului acrobat, ce are ca partener imaginar sârma de oțel. Monodrama fiind creată în trei limbi - română, engleză și franceză, a permis ca în cadrul evenimentului, cu invitați din mai multe țări, să fie rostită în limba engleză.
Compania de Teatru greacă, 1+1=1, a prezentat monodrama Medeea - Deșertul roșu, unde textul, regia, scenografia, aparțin Sophiei Dionysopoulou, iar interpretarea, actriței Despina Sarafeidou. Textul o reprezintă pe Medeea, personajul antic, ca pe un arhetip primordial. Opera prezintă versiuni mai vechi ale mitului antic, din perioada preeuripidiană, în care Medeea apare ca prințesă aparținând unui alt neam, neiubită de poporul din Corint. Când Iason, din motive politice, decide să ia în căsătorie o altă femeie, Medeea și copiii ei trebuie îndepărtați. Din teama de a nu-și pierde copiii, care ar putea fi uciși de popor, ca vlăstare ale unei străine, Medeea îi salvează prin sacrificiu, închinându-i Herei, care i-a promis că-i va face nemuritori. Spectacolul tratează de fapt condiția străinului, a emigrantului, a refugiatului, într-o lume în care este greu acceptat. Împrumutând în interpretarea Medeei elemente și din alte culturi, cum sunt mișcările din dansuri tradiționale armene, cu o expresivitate aparte a plasticii corporale, a vocii, a expresiei feței sau privirii, actrița Despina Sarafeidou compune remarcabil cele două laturi ale personajului, Medeea prințesa și Medeea mama, ca femeie suferindă.
Teatrul Regional Novi Pazar, din Serbia, o instituție tânără, care, prin repertoriul abordat își propune să construiască punți între națiuni, a adus în fața publicului târgoviștean un text jucat în mai multe țări, Pragul de Hasan Erkek, în regia lui Stevan Bodroza. Prin interpretări coerente, actorii au reliefat problemele contemporane ale societății, ale oamenilor simpli din Turcia. Parte a unei trilogii, Pragul definește efectele pe care le poate avea mutarea unei familii de la țară la oraș, odă a celor ce pătrund în necunoscut. Substanța textului are ca problemă de fond drumul Turciei din feudalism în capitalism, din zona rurală la urbanism.
Ministerul Culturii din Irak, Departamentul de teatru și cinema, a trimis la Festivalul Babel un spectacol premiat, Amal, realizat de regizorul Dr. Jawad al-Asadi, scenariul Hayder Jumaah. Piesa abordează subiectul unei crize ce influențează toate societățile. Într-o țară afectată de războaie și multiple crize politice, familia, relația de cuplu se prăbușesc, o lume în care femeia refuză să aducă pe lume copii care vor fi uciși. Scenografia, concepută de Dr. Ali Mahmoud Al-Sudani, devine elementul scenic sugestiv, cu apa care curge permanent, inundând spațiul de joc, o apă care descompune, îneacă, fără a fi un element purificator, ci unul distructiv, ce erodează lent o lume răsturnată, în care cărțile, valorile spirituale nu își mai au rost. Chiar dacă aparțin unei culturi, unei școli de teatru diferite, actorii au impresionat publicul prin jocul lor energic, cu trăiri intense.
Invitații speciali ai Festivalului au fost actorii de la Academic Regional Drama Theater Donetsk din Mariupol, instituție a cărei clădire a fost bombardată de ruși în ziua de 16 martie 2022. Supraviețuitorii atacului de atunci, actori, personal tehnic, s-au refugiat în orașul Ujgorod din vestul Ucrainei, unde au reușit să improvizeze decoruri, pentru șapte dintre spectacolele pe care le puteau juca în noul spațiu și cu cei care au rămas. La patru luni de la tragedie, actorii au construit însă și un spectacol nou, la Ujgorod, montarea Strigătul Națiunii, sub bagheta directoarei lor, Ludmila Kolosovici. Prezent în Festival, Strigătul Națiunii este un manifest împotriva sistemelor opresive, pentru care artiștii au ales o figură emblematică, o personalitate a culturii ucrainene, poetul Vasil Stus. Considerat a fi al doilea poet al țării, a fost totodată una dintre victimele Uniunii Sovietice. Conducerea de la Moscova a interzis opera disidentului ucrainean, condamnându-l. În închisoare a rezistat timp de treisprezece ani, până la moartea sa în 1985, la doar 47 de ani. În prezent, trupa ucraineană are speranța că într-o zi se va întoarce la Mariupol și își va reconstrui teatrul distrus, până atunci însă - "Teatrul, spectacolul, trebuie să meargă mai departe. Chiar dacă a fost distrusă clădirea, spiritul, cultura ne-a rămas!", a afirmat Ludmila Kolosovici.
Pentru prima dată la Festivalul Babel, China, cultura chineză a fost adusă în fața publicului târgoviștean prin prezența contratenorului Xiao Ma, primul contratenor profesionist din China. Xiao Ma a susținut un recital de excepție pe scena Sălii Mari a Teatrului "Tony Bulandra", fiind acompaniat la pian de Dongfang Zhang. Xiao Ma a fost descoperit în anul 2006 de renumitul bas Gong Dong-Jian, debutând, un an mai târziu, la Opera din Shanghai, în rolul Cherubino, din Nunta lui Figaro de Mozart, devenind unul dintre rolurile sale de referință. Prin coloratura sa strălucitoare, în care se întrepătrund vocea de piept cu cea de cap și totodată prin bogata expresivitate muzicală, repertoriul său bel canto este divers, incluzând și rolul Rosina din Bărbierul din Sevilla, precum și arii de Vivaldi și Händel. La Târgoviște, unele dintre bucățile din recital au fost prezentate în premieră mondială, o suită de cântece compuse special pentru vocea sa, versurile fiind selectate din vechi poeme chineze, orchestrate contemporan. Jao Li, atașatul cultural al Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, prezent în sală, a mărturisit: "Acest festival este unul multicultural și de asemenea unul global. Prin acest festival aveți ocazia să cunoașteți culturile altor țări. Este o oportunitate să ne cunoaștem mai bine între noi, să ne cunoaștem culturile și să răspândim dragostea pentru cultură. Xiao Ma și Dongfang Zhang v-au prezentat o parte din cultura chineză, printr-un mod mai ușor de înțeles pentru dumneavoastră, prin muzică."
Dincolo de spectacole și concerte, Festivalul a avut și o serie de evenimente conexe: filme documentare, lansări de carte, expoziții, conferințe, workshop-uri. Regizorul Cornel Mihalache a fost prezent cu două filme, producții TVR. Babel X este un strălucit documentar despre ediția aniversară a Festivalului Babel, cea de-a zecea, iar, remarcabilul Phoenix. Har / Jar, un film despre membrii formației Phoenix, de la primele lor apariții în 1962, până în prezent, cu relatări despre întâmplările prin care au trecut în țară, înainte de a reuși să fugă din România în anul 1977, și cum a fost viața lor dincolo de blocul comunist. Regizorul de teatru Tudor Chirilă, care s-a redefinit în timp, devenind regizor în Televiziunea română, primul care a reușit, până acum, să urce în topul audienței pe segment de grilă cu film documentar, a prezentat de asemenea două producții TVR. Vama veche veche, realizat în anul 2013, primul lungmetraj documentar, despre "legendarul pol al contraculturii din România", Vama Veche. Filmul a fost finalizat în anul 2015, fiind o paralelă între imaginea localității Vama Veche din perioada comunistă, aproape un film istoric, și imaginea ei de astăzi. Documentarul a avut însă premiera națională abia în această ediție a Festivalului, fiind oprit de TVR de la difuzare, în anul 2016. Festivalul BABEL 2, un alt documentar realizat de Tudor Chirilă, oglindește ce-a de-a doua ediție a evenimentului, care devenea din ce în ce mai cunoscut.
Lansările de carte s-au desfășurat în prezența autorilor sau a unor personalități, printre care: criticul de film Irina Margareta Nistor, regizorul Laurențiu Damian, editorul Valentin Ajder. Volumul Scenografi români contemporani de Horațiu Mihaiu cuprinde o colecție de articole apărute la rubrica "Portret de scenograf", a Revistei "Teatrul Azi", între anii 2017-2022. Ediția îngrijită de Cornel Mihalache, Claudia Nedelcu Duca și Costel Postolache, Phoenix Har / Jar, face parte din conceptul dual, film-carte, cu lansare simultană și conținut complementar. Volumele, minuțios documentate, despre personalități din lumea teatrului și a filmului: Eternitatea. Și încă o zi - Teatrul lui Andrei Șerban de Andreea Nanu, Birlic de Gaby Michailescu, Gopo 100 de Dana Duma, Andrei Tarkovski - o teodicee cinematografică de Lucian Mocrei Rebrean, au fost întregite de expoziția de gravuri și stampe, Operele complete ale lui William Shakespeare 400, expoziție de carte, și Shakespeare și epoca sa, desfășurată în prezența lui Emil Boroghină, directorul fondator al Festivalului Internațional Shakespeare, Președinte al Fundației William Shakespeare Craiova. Workshop-urile au fost susținute de regizorul Dumitru Acriș, cel care a semnat și regia spectacolului prezent în Festival, Dispariții de Elise Wilk, al Teatrului Sava Ognyanov din Ruse, Bulgaria; de actorul-regizor Ben Harrison; și de Scott Johnston, regizor, director, profesor la Edinburgh College din Scoția.
Conducerea Teatrului "Tony Bulandra", managerul Mihai Constantin Ranin, Președintele Festivalului, directorul artistic Sanda Vișan, critic de teatru, cunoscut om de televiziune, alături de cei din echipa Babel, actorul Liviu Cheloiu, Producător executiv, Dieter Topp, jurnalist, regizorul coreean Jeungwoo Son și regizorul-profesor Scott Johnston, pot trece și această ediție la rubrica "reușite întâlniri culturale și de suflet", lăsând deschisă "ușa", pentru următorul an.