Filmul arată Timișoara, oamenii și poveștile sale, așa cum le-a văzut norvegianul Christoffer Balthazar, într-un demers de promovare a multiculturalismului prin artă și tradiții și un exercițiu de înțelegere și de cunoaștere a celorlalți inițiat de Asociația Culturală Metropolis, în parteneriat cu ONG-ul norvegian Romers Rettigheter.
Proiecția va fi urmată de un Q&A cu echipa iar intrarea pentru public este liberă.
My journey to Romania - Letter from Timișoara are ca punct de pornire călătoria ziaristului și scriitorului norvegian Jahn Otto Johansen, decorat de președintele României în 2014 pentru meritele aduse imaginii României în Norvegia, prin cartea România: O colecție de articole. Nepotul său, Christoffer, a pornit la rându-i pe urmele bunicului său, propunându-și să vadă ce este România astăzi după 30 de ani de la vizita bunicului și să înțeleagă interacțiunea și contribuția la viața socială, politică, economică și culturală din prezent a principalelor etnii ce locuiesc într-una dintre capitalele culturală a Europei.
Punând întrebarea "Este Timișoara un centru multietnic și multireligios funcțional, un model de conviețuire pentru o Europă a minorităților?", documentarul prezintă, într-o serie de interviuri, noile realități din Timișoara prin ochii lui, vorbind despre tradițiile și obiceiurile diferitelor etnii dar și despre afacerile locale ale celor care s-au stabilit în oraș în ultimii 20-30 de ani, despre gastronomie, meșteșuguri și muzică, despre teatru și artă vizuală, având ca miză înțelegerea și acceptarea diversității, conștientizarea realităților sociale curente și dezvoltarea receptării diversității culturale.
Interviuri în ordinea apariției din film: Cristian Rudik - director Opera Română Timișoara, Răzvan și Minh Pata - patroni restaurantul Little Hanoi, Luciana Friedmann - președinte Comunitatea Evreilor din Timișoara, Ivonne Stoian și Tiberiu Hornung, Paul Baraka - artist plastic grupul Baraka, Dominic Fritz - primarul Timișoarei, Sisad și Sahar - emigranți arabi, Elvisei Pisica - artist rom-transgender, Ovidiu Mihăiță - director Teatrul Auăleu, Suada Agachi - trainer, consultant și specialist în tehnici de citire a chipului, Eduard Agachi - numerolog, Ziad el Massalmeh - președinte Asociației Siria Liberă din Timișoara, Alim Sawfan - imamul moscheii din Timișoara, Ștefan Iordănescu - regizor, Irlo și Lux - artiști graferi, Alexandra Rigler - directorul Centrului de Proiecte al Primăriei Timișoara, Ioan Neag - director Piața Mehala, Corneliu Vaida - activist civic.
Echipa filmului este formată din: Regizor: Florin Iepan; Producător: Daniel Mitulescu; Producător executiv: Paul Ruben Grec; Director de imagine: Solomie Valentin Ștefan; Montaj: Mihai Dragolea; Prezentator și narator: Christoffer Ekenes Johansen Balthazar; Compozitor: Ovidiu "Chico" Ciupuliga; Copywrite și cercetare: Ștefan Kalman Bot; Director de producție: Paul Ruben Grec; Camera: Solomie Valentin Ștefan și Farkas Pataki; Sunet și montaj sunet: Pop Augustin Cosmin; Grafică: Mihai "Jay" Mironenco; Asistent Producție: Alex Mărgineanu; Asistent camera: Vilhelem Andras-Pal; Orchestrația muzicală: Ovidiu "Chico" Ciupuligă și Sebastian Blaj; Generice și animație: Mihai Dragolea și Pop Augustin Cosmin; Imagini arhivă: Mihai Dragolea; Mixaj sunet: Pop Augustin Cosmin.
Înainte de premiera de la Cinema Victoria, tot pe 19 iulie 2023, de la ora 16:00, va avea loc în sala de teatru a Teatrului Auăleu (Strada Arhitect Laszlo Szekely 1, Timișoara), o masă rotundă despre minorități și schimbul cultural, incluzând tema imigrației.
Filmul s-a aflat și în selecția festivalurilor Caravana Metropolis - cinema în aer liber în Tulcea și Filmul de Piatra în Piatra Neamț, România și în selecția Cine-Eleusis în Elefsina, Grecia și, ulterior premierei, va putea fi vizionat pe platforme online din România și Norvegia.
Detalii despre proiect pe site: asociatiametropolis.ro/timisoaramultietnica/ și pe Facebook.
Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio Timișoara, AGERPRES, IQads, Spotmedia, TION, Știri de Timișoara, Agenda, Observator Cultural, Suplimentul de Cultură, LiterNet, Bookhub, Semne Bune, AARC - All About Romanian Cinema, Filme-carti.ro, Cinefan, Movie News, Blog de Cinema.
Despre Asociația Culturală Metropolis
Asociația Culturală Metropolis sprijină din anul 2011 promovarea inițiativelor din domeniul cultural, organizarea de manifestări culturale și artistice, ce au ca scop expunerea valorilor culturii și artelor românești, în special în domeniul filmului, sprijinirea producției de filme artistice, documentare sau de animație, realizate pe orice tip de suport, cu destinația de a fi proiectate direct în săli de spectacole sau de a fi difuzate în orice tip de media.
Asociația este recunoscută la nivel național și internațional și a strâns de-a lungul anilor peste 500.000 de vizitatori în cadrul proiectelor naționale Kinodiseea - Festivalul internațional de film pentru publicul tânăr, Balkanik! Arts & Culture Festival, primul festival de muzică și cultură balcanică din România, Caravana Metropolis "Cinema în aer liber", Filme în aer liber la Constanța și Nomad Festival.
Despre Romers Rettigheter
Romers Rettigheter a fost înființată în 2013, după ce un număr tot mai mare de romi care migrează în Norvegia au simțit nevoia de a-și proteja drepturile sociale și cetățenești. Asociația lucrează cu romi norvegieni, romi care călătoresc în Norvegia și, de asemenea, romi internaționali, urmărind și militând în mod activ împotriva urii rasiale în mass-media și internet care îi afectează pe romi. De asemenea, cooperează cu alte organizații de romi și ONG-uri din Norvegia și din Europa și participă la mai multe proiecte multinaționale. În trecut, Romers Rettigheter a mai implementat în România proiecte prin intermediul EEA Grants - Country School Project, proiect realizat în parteneriat cu Asociația Centrul de Resurse Apollo în 2013 și scurtmetrajul "Chororo - Muzica Europei dincolo de prejudecăți", proiect realizat în parteneriat cu Abi Foundation în 2016.
Proiectul cu titlul Timișoara - Capitală europeană a conviețuirii multietnice beneficiază de suma de 468548 lei finanțare nerambursabilă de la Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE și norvegiene.
Granturile SEE și norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă. Sunt două obiective generale: reducerea disparităților economice și sociale în Europa și consolidarea relațiilor bilaterale între statele donatoare și 15 state UE din centrul și sudul Europei și statele baltice. Cele trei state donatoare cooperează îndeaproape cu UE în baza Acordului privind Spațiul Economic European (SEE). Între 1994 și 2014, statele donatoare au contribuit cu €3,3 miliarde prin scheme consecutive de grant. Pentru perioada 2014-2021, Granturile SEE și norvegiene se ridică la €2,8 miliarde. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro