În vara lui 2019, Afrim ne invita, în Sub fiecare pas e o mină neexplodată dintr-un război neterminat cu tine (producție a Teatrului Tineretului din Piatra-Neamț), la un workshop de descoperire de sine găzduit de casa unei foste patroane de video-pornotecă din era comunismului târziu. În primăvara lui 2025, regizorul-dramaturg înscenează, în Teatro Lúcido la Malul Infinitului, un workshop de descoperire de sine găzduit de seducătorul cuplu moldovenesc Massimo (Andrei Bibire) - Dutti (Theodor Șoptelea) în somptuosul parter turcoaz al unei vile plasate undeva în Constanța momentului. Halucinantul decor realizat de Irina Moscu creează ceea ce Afrim numește o atmosferă retro-futuristică. Zece corpuri de iluminat, distribuite în dormitorul cu pat dublu, sufrageria cu imens colțar, holurile cu trepte și bucătăria cu chiuvetă dotată cu apă curentă, conturează, alături de reflectoarele acționate din înaltul proaspăt-renovatei Săli Studio - BCR a TSC, ambianța unei escapade dincolo de granițele înguste ale epocii și orașului (lighting design: Cristian Niculescu). Trei imense televizoare sunt ferestrele spre mare ale casei, decorului, teatrului. Puține nuanțe lipsesc de pe paleta coloristică a hainelor celor 14 actrițe și actori care adesea își subliniază, complementează ori contrapunctează replicile și tăcerile prin uimitoare gesturi și mișcări (coregrafia: Flavia Giurgiu). Poezia unui dans în poziție șezândă pe un fotoliu portocaliu cu brațe groase merită o cronică literară separată!
Marea de dincolo de televizoare e populată cu nave. Navele de război depun mărturie despre uriașa angoasă a societății. Despre angoasele, mai mărunte și nu chiar, ale oamenilor, depun mărturie prozele. În Vizită în casa unui bărbat în absența soției sale de Adriana Bittel, Dana Dimitrescu mărturisește o tulburătoare aproape-escapadă a unei femei măritate (Eugenia / Mioara) în casa unei alte femei măritate (ori e poate vorba de o mamă?), într-o duminică a aproape uitării de sine. În Țâțe de Doina Ruști, adolescenta Sabina, interpretată de Ecaterina Lupu, își verbalizează fantezia cu accente scandalos-pedofile care îl are ca mascul principal pe Ginel de la spații verzi (Iulian Enache). În Variabila Dostoievski de Bogdan Răileanu, cuplul Ina (Cristiana Luca) - Michi (Ștefan Mihai) își consumă extazul erotic la umbra marii epidemii, nefiind ferit de tentații epidermice (o voluptoasă vecină cu lecturi din Idiotul - Liliana Cazan) și neliniști sufletești (imaginile morselor care se sinucid în absența banchizei polare bântuie orice privitor). În felurite pasaje afrimiene, Lana del Mar (Lana Moscaliuc) rostește poeme despre războaiele lumii și ale femeii, Salvamarul (Cătălin Bucur) își întrupează fantezia sub forma unei, din nou, voluptoase sirene pasionată de Mîșkin (aceeași Liliana Cazan), tătăroaica Güzel Kâz / Fata Frumoasă (Anaïs Agi-Ali) se pregătește asiduu de workshop folosindu-se de Salvamar și de telefonul din dotare, iar Antonel (Costinel Antone) din Teleorman (zona liberă de librării) se bucură de tot ce i se oferă, fie el adevărat, sau fake.
(foto: Andrei Văleanu)
(Timpul & Spațiul reprezentației: 29 martie 2025 @ Sala Studio - BCR a Teatrul de Stat Constanța)
(Continuarea textului va fi publicată în numărul 3-4/2025 al revistei Teatrul Azi)