*
Comedia sofisticată Design For Living / Program de viață (SUA 1933), regizată de Ernst Lubitsch, explorează cu subtilitate complexitatea dorințelor și dinamicilor unei iubiri în care preferințele personale sunt împărțite la trei: Gilda Farrell (Miriam Hopkins), George Curtis (Gary Cooper) și Tom B. Chambers (Fredric March). Problema diferenței sexuale este subminată de cineast cu o claritate morală excentrică. Dacă dorința sexuală complică, de obicei, raționamentele logice, în stilizarea lumilor imaginare ale lui Lubitsch aceasta devine un punct de sprijin ce funcționează subversiv pentru a influența o viziune socială.Gilda, personajul feminin, este atrasă în aceeași măsură de doi bărbați, iar Lubitsch permite ca preferințele acesteia să se desfășoare într-o structură ficțională complexă, care nu se aliniază așteptărilor societății. "Mi s-a întâmplat un lucru care li se întâmplă de obicei bărbaților...", spune Gilda, iar prietenia și relația egalitaristă cu Tom și George sunt sudate prin extinderea drepturilor rezervate bărbaților și asupra femeii. Sabine Hake, în volumul Passions and Deceptions - The Early Films of Ernst Lubitsch, afirmă că în filmele lui Lubitsch protagonistele feminine sunt mai mult ele însele, propriii lor subiecți într-o economie a privirilor ce nu este exclusiv legată de diferența sexuală.
Implementarea Codului Hays în 1934 - cod de autocenzură ce reglementa conținutul cinematografic în producția de film americană, prevăzând interdicții legate de reprezentarea relațiilor sexuale ilicite și reflectarea exclusivă a rolurilor conservatoare și tradiționale ale genurilor - a dus la anumite reprezentări ale femeilor și ale sexualității, cu efecte semnificative grave pe termen lung asupra societății și a modului în care ne raportăm la dorință.
Tonul zglobiu al lui Design For Living / Program de viață sugerează o performativitate radicală în explorarea dorinței sexuale și a contradicțiilor sale. Dacă sexualitatea poate reprezenta o zonă idiosincrazică și vulnerabilă a sinelui, marcată de o educație prea conservatoare, ce duce la o vinovăție internalizată, modul în care Lubitsch abordează această temă se concentrează pe manifestarea dorinței ca mijloc de împlinire personală, reflectând asupra libertății individuale.
Obsesia modernă legată de siguranță în relațiile romantice este explorată în film prin compania Plunkett Incorporated, reprezentată de personajul jucat de Edward Everett Horton. Max Plunkett, protectorul Gildei, participant activ la lumea publicității, este pus în opoziție cu lumea artistică precară, "Boemia" celor doi protagoniști George și Tom, pictor și dramaturg. Replica lui Plunkett, "Imoralitatea poate fi distractivă, dar nu suficient de distractivă pentru a înlocui cu totul virtutea și trei mese complete pe zi.." vizează avantajele pragmatice promise de ordinea socială standard, cu un impact profund într-o lume care trecea printr-o gravă recesiune economică.
Nesiguranțele, sancțiunile și provocările sunt esențiale pentru genul comic în ansamblu, iar regimul spectacular utopic propus de Lubitsch erodează limitele autorității și mitul conservator tradiționalist rezervat și impus de grupul privilegiat al celor care fac regulile.
Lubitsch umanistul ne arată, de fapt, cum să trăim liber, între dorință și vulnerabilitate, printr-un ménage à trois ipostaziat ca soluție ficțională și ca lume imaginară posibilă.
(vizual: Vlad Cocieru)
Design For Living / Program de viață
SUA, 1933
regie: Ernst Lubitsch
scenariu: Ben Hecht, Samuel Hoffenstein
imagine: Victor Milner
scenografie: Hans Dreier / costume: Travis Banton / muzică: W. Franke Harling / montaj: Frances Marsh / sunet: M.M. Paggi
cu: Fredric March, Gary Cooper, Miriam Hopkins, Edward Everett Horton
Proiecție urmată de o discuție cu Alina Grau și Andrei Rus.
bilete: bilete-program-de-viata...