octombrie 2025
La 15 octombrie 2025 a avut loc lansarea cărții Filarmonica din București în reflectorul cronicii muzicale de academicianul Octavian Lazăr Cosma. Cele patru volume au apărut în Editura Muzicală din București. Lui Mihai Cosma i se datorează îngrijirea ediției, notele, traducerile și documentarea. O muncă titanică și o structurare abilă a textelor din cuprinsul cărții.
 
Organizat de Filarmonica George Enescu și Fundația Prietenii Muzicii - «Serafim Antropov», evenimentul s-a desfășurat în Salonul Oficial al Ateneului Român, fiind prezenți numeroși jurnaliști și invitați. În prezidiu au luat loc domnul Marin Cazacu, Directorul General al Filarmonicii din București, domnul prof. univ. dr. Viniciu Moroianu și domnul prof. univ. dr. Mihai Cosma - ambii de la Universitatea Națională de Muzică și domnul Mihai Cojocaru, consultant artistic al Filarmonicii George Enescu. Pe două ecrane laterale, la finalul evenimentului cei prezenți au putut auzi cuvântul autorului, într-o înregistrare video., Splendidele volume ce erau etalate pe masă vor fi distribuite gratuit principalelor instituții muzicale din București și din țară, precum și bibliotecilor. Se preconizează ca într-un viitor apropiat volumele să se găsească și în format digital.


Amintind faptul că maestrul Octavian Lazăr Cosma i-a fost profesor în timpul studiilor universitare și apoi conducător de doctorat, domnul Marin Cazacu a vorbit despre volumele lansate, spunând că reprezintă o lectură captivantă, plină de personaje, de multipli autori de cronici muzicale de diferite calibre, al căror liant este Octavian Lazăr Cosma, cel care a făcut o lungă cercetare documentată amplă, în context istoric.


În cuvântul său, Viniciu Moroianu a caracterizat această imensă lucrare ca pe o istorie a mentalităților intelectualilor vremii, a greutăților cu care s-a confruntat Filarmonica din București. În volume se face vorbire și despre unii decidenți culturali mărginiți, cât și despre greutățile financiare. Autorul a scris în mod echilibrat despre cenzură, limba de lemn, stalinism, perioada haotică de după 1989, cu criterii axiologice laxe. Limbajul este unul de multe ori împănat cu ironie blândă, condescendentă. Paginile sintetizează comportamente omenești vechi și actuale (amintind de personajele lui Ion Luca Caragiale). Se pomenește de mecenatul lui George Enescu și a lui Mihail Jora. Sunt amintiți primii directori ai Filarmonicii de la Eduard Wachmann (Societatea Filarmonică Română), Dimitrie Dinicu, George Georgescu, Constantin Silvestri, Mircea Basarab, Dumitru Capoianu, Ion Voicu, Mihai Brediceanu și până la Cristian Mandeal. Se enumeră nume de mari artiști, care au fost invitați a cânta pe scena Ateneului (de la Henryk Wieniawski, Jacques Thibaud, Pablo Casals, Igor Stravinski, Enrico Mainardi, Alfred Cortot, Maurice Ravel, Richard Strauss, Yehudi Menuhin la Herbert von Karajan). Se vorbește și despre condiția solistului român, legitimat doar după ce a fost recunoscut în străinătate.

 
Mihai Cosma a arătat în cuvântul său, că autorul a lucrat mulți ani pentru găsirea documentelor, iar toate aserțiunile sale sunt sprijinite pe înscrisuri (ziarele vremii, extrem de greu de procurat din cauza cenzurii din acele vremuri). Concertele de la Ateneu (începând din 1888) au fost precedate de cele ale Societății Filarmonicii, ținute timp de 20 de ani în urmă, într-o clădire situată lângă parcul Cișmigiu (aparținând marelui spătar Costache Ghica). În cadrul volumelor, indicele de nume proprii și notele de subsol (referitoare și la persoane din afara domeniului, dar care erau legați de viața muzicală) au fost făcute de Mihai Cosma. O coincidență neplăcută, de-a lungul anilor, a fost izgonirea tuturor directorilor Filarmonicii. În volume este evocat apetitul publicului pentru concerte și abundența presei culturale (inclusiv în limbile franceză, german și italiană).

Mihai Cojocaru a evocat solidaritatea istorică ce transpare din paginile volumului, o salvare a inefabilului, o anume inspirație de cititor din interior, precum și o misiune de o viață a autorului (nouă volume de Hronicul muzicii românești, Istoria Radioului, Istoria Universității Naționale de Muzică. Octavian Lazăr Cosma a dorit să acopere exhaustiv perioadele istorice. Lucrarea este o expertiză unică, incomparabilă, de o anvergură universală. În pagini apare și corespondența lui Eduard Wachmann, legată de salvarea Filarmonicii. De asemenea, se găsesc și interviuri ca cele luate lui Maurice Ravel și Igor Stravinski, veniți la București.
 
Primul volum se referă la anii 1866-1906, al doilea la anii 1906-1914, al treilea la anii1914-1920, iar al patrulea la anii 1921-1945. Titlurile capitolelor sunt incitante. În mod frecvent se întâlnesc fotografii deosebit de rare, cu artiști celebrii, afișe, grafice (repertoriul primelor 100 de concerte dintre 1866-1894, vol. I, pag. 325) și caricaturi (David Oistrah). Citez: "O foarte dureroasă lovitură a primit Filarmonica în vara anului 1944, atunci când Ateneu Român a fost bombardat de hitleriști, în locul bestialelor zvârcoliri de ultimă oră căzându-le victime așezămintele culturale, inclusiv Teatrul Național." (vol. IV, pag. 721).
 
Calitatea acestor volume este una excelentă: redactare foarte îngrijită, text clar lizibil, hârtie densă, coperți și supra-coperți realizate estetic.
 
Spre finalul evenimentului, pe ecranele Salonului Oficial a fost proiectat un video, în care Octavian Lazăr Cosma s-a adresat celor prezenți la lansarea cărții Filarmonica din București în reflectorul cronicii muzicale, mulțumind colaboratorilor săi, care au contribuit la apariția volumelor.

 
Sunt convins că educația tineretului contemporan ar avea de câștigat prin parcurgerea, chiar și prin simpla răsfoire, a acestui compendiu excepțional. Limbajul accesibil, aerisirea fluxului de informații, prezentarea unor critici cu nuanțe comice - toate captează atenția cititorul.
 
Ne găsim într-un moment în care este nevoie de o retrospectivă asupra Filarmonicii din București, pentru a putea să apreciem valoarea concertelor din stagiunea actuală, calitatea artiștilor din ansamblul orchestral și cel coral, strălucirea soliștilor și dirijorilor invitați, repertoriul cuprinzând capodopere ale literaturii muzicale universale, și nu în ultimul rând, aportul Filarmonicii la Festivalul și Concursul Internațional George Enescu 2025.
 
Cu speranța că veți continua până în zilele noastre prezentarea începută și ajunsă până în anul 1945, vă mulțumim maestre Octavian Lazăr Cosma pentru aceste volume prețioase, și vă urăm zile multe, în deplină sănătate!

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus