Tanţa şi Costel, varianta 2006 - Crize

De vreo 17 ani teatrul românesc încearcă să îşi găsească direcţiile. Ar continua parcă să facă spectacole de scenă mare, dar îi surîd ghiduş şi show-urile underground. Dramaturgia contemporană este incitantă, dar nu am renunţa nici la textul clasic. Cu cît mai mare diversitatea, cu atît mai bine. Unele lucruri au ieşit, dacă nu total, măcar în parte, altele nu, dar ce nu avem cu siguranţă în teatru este spectacolul de divertisment onest, cel care distrează lumea punînd-o puţin, doar puţin pe gînduri, cu situaţii şi dialoguri incitante, bine jucat şi corect regizat.

Un astfel de spectacol apare la Teatrul Foarte Mic, o variantă modern-dramatică la Tanţa şi Costel bazată pe piesa lui Mihai Ignat Crize (piesă ce a fost publicată în volumul 4atru piese de Editura LiterNet). Este un parcurs comico-dramatic al clişeelor casnice care determină în timp relaţia matrimonială în cuplu. Automatisme în vorbire şi gîndire, fixaţii, fluctuaţia poziţiei dominante în relaţie, deviaţii comportamentale, toate amprentate de matricea sexualităţii sunt decriptate cu umor ca etape în evoluţia cuplului. Ea (Costina Ciuciulică) este feminin-autoritară, cu doza aferentă de alint morocănos, cu momente de importantă responsabilitate în care îi cară lui paltonul uitat pe stradă la beţie şi îl linişteşte cînd îl apucă frica de moarte. El (Mihai Marinescu) este tandru-supus cu accese de masculinitate rănită repede "calmate" de impulsuri erotice. De altfel, ceea ce nu se schimbă pe tot parcursul temporal este componenta casnic-erotică în diverse ipostaze, de la atracţia animalică, incendiară la cea ritualică, rutinată şi prin definiţie monotonă.



Jocul dragostei este de fapt jocul seducţiei, nu există marea iubire, doar o atracţie fizică stabilizată rapid în relaţie - ceea ce pare oarecum desuet în zilele noastre. De la senzualitatea jucată la telefon la plictiseala în comun trecerea este firească. Inventarul tarelor casnice se face în registrul comic, umorul este dozat cu măsură, fără îngroşări, tuşele regizorale sunt sigure, iar interpretarea nuanţată şi vioaie. Vârstele se schimbă, nevoile de asemenea, frustrările se adună leneş-torcător ca pisica mătuşii, copilul dorit nu apare, nemulţumirile se măsoară în numărul de frizuri şi de culori ale părului schimbate într-o săptămână, dar apetitul sexual rămâne constant ca unic liant al cuplului, ca şi cum nimic altceva nu ar sta între cei doi. Spectacolul este agreabil, onest şi bine jucat, fără pretenţii de mare artă. Ceea ce nu e puţin lucru.



Teatrul Foarte Mic
Crize
de Mihai Ignat
Cu: Costina Ciuciulică şi Mihai Marinescu
Scenografie: Daniel Divrician
Regie: Traian Şoimu.