NexT!

Trei zile de proiecţii şi discuţii despre cinema în săli pline-ochi, 55 de filme, cinci juraţi şi patru premii, două sesiuni de seminarii şi zeci de invitaţi sosiţi din toată lumea, plus socializare şi distracţie - pe scurt, prima ediţie a Festivalului Internaţional de Scurt şi Mediu Metraj NexT.

În vara anului trecut, lumea filmului românesc a fost zdruncinată de dispariţia a doi tineri cineaşti înzestraţi: regizorul Cristian Nemescu şi sound designer-ul Andrei Toncu - nu doar congeneri, ci şi prieteni şi colaboratori apropiaţi. În memoria lor şi în numele solidarităţii (de breaslă şi umană), a fost constituită, la puţin timp după tragedie, Societatea Culturală "NexT", care îşi propune nu doar să menţină vie imaginea celor doi, ci şi să sprijine şi să promoveze alţi tineri cineaşti talentaţi. Astfel, iniţiativa unui eveniment dedicat realizatorilor de film care n-au ajuns încă la lungmetraj a venit de la sine. Organizată într-un timp record, prima ediţie a Festivalului Internaţional de Scurt şi Mediu Metraj "NexT" s-a desfăşurat între 29-31 martie, în sala Eforie a Cinematecii Române (proiecţiile) şi în incinta Orange Concept Store (seminariile).


Un juriu cu o misiune dificilă

Criticul de cinema Andrei Gorzo, director artistic al festivalului, a văzut sute de scurtmetraje de ficţiune înainte de a alege 29 de filme (din 15 ţări) pentru secţiunea competitivă. Aşadar, celor cinci membri ai juriului (Bernard Payen - Cannes, Dimitris Kerkinos - Salonic, Rik Vermeulen - Rotterdam şi "TIFF" Cluj, Nae Caranfil şi Corneliu Porumboiu) nu le-a fost deloc uşor să aleagă pentru premiere doar patru scurtmetraje.

Marea revelaţie a primului NexT a fost, fără îndoială, regizorul canadian Jamie Travis, care, la numai 28 de ani, dovedeşte o excelentă stăpânire a mijloacelor cinematografice, combinată cu o originalitate şi o forţă a imaginilor remarcabile. Cineastul a avut în competiţie două filme: The Saddest Boy in the World şi... trilogia Patterns. Primul scurtmetraj a primit cele mai multe voturi din partea spectatorilor, aşa că producătorul A.J. Bond a ridicat, în lipsa regizorului, premiul publicului. Filmul este vag inspirat de Virgin Suicides (Sofia Coppola), vorbind despre un puşti debusolat, care vrea să se sinucidă chiar la aniversarea a nouă ani. O fermecătoare tragicomedie a depresiei şi a marginalizării infantile, plasată într-o lume aseptică şi glacială. Mult mai ambiţioasă este trilogia Patterns, care ar fi meritat marele premiu al festivalului, însă nu l-a primit decât pe cel pentru cea mai bună coloană sonoră. Între parodie şi satiră, cele trei scurtmetraje abordează, cu un percutant umor absurd, mai multe genuri cinematografice (de la romance la thriller, de la musical la documentar-reportaj). O poveste de dragoste pe muchie de cuţit, în care cei doi parteneri (Courtenay Webber şi Christopher Redman sunt senzaţionali) se caută şi se resping, cântă şi dansează, îşi povestesc vise şi, ca ultimă soluţie, recurg la magia neagră.

Premiul pentru regie a revenit filmului Une goutte d'eau al turcoaicei Deniz Gamze Ergüven - o altă iubire imposibilă, de această dată realistă, plasată într-un mediu intercultural. În fine, premiul cel mai important a fost obţinut de scurtmetrajul italian Il supplente de Andrea Jublin - o poveste foarte comică despre "sindromul Peter Pan" şi redescoperirea inocenţei juvenile.


Cel dintâi sound designer

Invitatul special al primei ediţii NexT a fost Walter Murch, un cineast vizionar şi un mare teoretician al celei de-a şaptea arte. Monteur şi sunetist, scenarist şi regizor, Walter Murch a primit, de-a lungul carierei sale de aproape patru decenii, trei Oscaruri (din nouă nominalizări) şi numeroase alte distincţii. Termenul de sound designer a fost chiar inventat pentru el, atunci când, acum trei decenii, în timp ce lucra la filmul-cult Apocalypse Now de Francis Ford Coppola, Murch a pus bazele, împreună cu echipa sa, unui nou sistem audio (Dolby Stereo Surround 5.1), care a revoluţionat domeniul sunetului în cinema. Întâlnirea sa cu cinefilii români, în cadrul seminarului de sound design, a fost prefaţată de proiecţia documentarului Murch, semnat de David Bleiman Ichioka şi Edie Ichioka.

Renumitul cineast american a răspuns deschis tuturor întrebărilor publicului, a vorbit despre marile filme la care a lucrat sau marii regizori cu care a colaborat şi a prezentat detaliat naşterea antologicei secvenţe a aterizării elicopterelor din Apocalypse Now, astfel încât seminarul său s-a dovedit deosebit de instructiv. I s-au alăturat pe parcurs regizorii Nae Caranfil şi Tudor Giurgiu, compozitorii Anton Sanko şi Vlaicu Golcea, precum şi sound designer-ul Tom Efinger, care au extins discuţia asupra importanţei sunetului şi muzicii în cinema.

În cadrul seminarului de regie, Radu Jude, Cătălin Mitulescu şi Corneliu Porumboiu au vorbit despre tranziţia lor de la scurt- la lungmetraj, în timp ce Renate Roginas (Pre Media Support), Dimitris Kerkinos, Bernard Payen, Rik Vermeulen şi documentaristul Alexandru Solomon au prezentat audienţei conceptul de networking şi importanţa sa pentru succesul unui film.


Filme de ieri, filme de mâine

Prima secţiune necompetitivă a festivalului s-a numit "Şi ei au fost NexT generation" şi ne-a prilejuit întâlnirea cu cinci filme realizate în IATC (actuala UNATC), între 1978-1896, de Nae Caranfil, Laurenţiu Damian, Radu Nicoară, Ovidiu Bose Paştina şi Adrian Sârbu. Cel mai bine primite au fost Arta apărării individuale (1980) al regretatului Ovidiu Bose Paştina şi Frumos e în septembrie la Veneţia (1986) al lui Nae Caranfil. Într-o altă secţiune, Bernard Payen, membru al comitetului de selecţie de scurtmetraje pentru "Semaine internationale de la critique" din cadrul festivalului de la Cannes, a prezentat o selecţie de şapte filme care au fost la "Semaine..." în ultimii ani.

Cea mai aşteptată secţiune necompetitivă a fost probabil "Prietenii festivalului", în care, pe lângă filmele unor Andrea Arnold sau Rosario Garcia Montero, au fost incluse, în avanpremieră, cele mai recente producţii semnate de Constantin Popescu, Radu Jude şi Paul Negoescu. "Unde să plecăm, bă?" - aceasta este întrebarea retorică a unuia dintre cele patru personaje ale lui Constantin Popescu din Apă. Iar interogaţia spune multe despre filmele regizorului, care, în cadrul Noului Val, se individualizează prin măiestria transpunerii în imagini a unor varii tipuri de captivitate în nişte spaţii în care timpul are faţă de oameni o nesfârşită nepăsare. Un scurtmetraj excelent, cu o atmosferă angoasantă şi un suspans bine întreţinut. Prin Acasă, Paul Negoescu dovedeşte că a depăşit stadiul de "tânără speranţă". Un film minimalist (doar doi eroi într-un taxi), cu dialoguri sclipitoare şi revelatoare, peste care cade ca o ghilotină sentimentul amar al ratării, într-o lume în care prosperitatea nu poate învinge alienarea. Întâmplător, tot despre un şofer de taxi şi relaţia acestuia cu pasagerul său este vorba şi în Dimineaţa lui Radu Jude, o altă dramă despre singurătate şi disperarea de a găsi un partener de comunicare. Aşadar, trei filme fără un final optimist, dar mustind de viaţă adevărată.

În fine, ceremonia de premiere a fost precedată de proiecţia filmelor lui Cristian Nemescu (scurtmetrajele din timpul facultăţii şi mediumetrajul Marilena de la P7), precum şi a celor la care a mai lucrat Andrei Toncu (Lampa cu căciulă de Radu Jude şi Alinuţa de Matei Branea). O excelentă ocazie pentru a redescoperi un cineast ce avea un mare har de povestitor şi o autentică vocaţie de inovator. În plus, trailer-ul aşteptatului lungmetraj California Dreaming, alături de scurtmetrajele amintite mai sus, ne-au dat încă o dată speranţe în viitorul Noului Val autohton.

Astăzi, noul nume al lui Cristian Nemescu şi al lui Andrei Toncu este NexT, a conchis Ada Solomon, directorul festivalului. După o primă ediţie impresionantă prin calitatea filmelor şi a evenimentelor conexe, toate concentrate în numai trei zile, nu ne rămâne decât să aşteptăm cu nerăbdare următorul... NexT.