Teatrul Nottara este din ce în ce mai activ şi mai atractiv, sub direcţia activă a lui Mircea Diaconu. La sfîrşitul săptămînii trecute, în sala de sub pămînt, Studio, a putut fi urmărită premiera Hora iubirilor de Arthur Schnitzler, în regia lui Felix Alexa. Cu o săptămînă înainte, se mai desfăşuraseră trei... avanpremiere. Poate că n-ar fi rău dacă ne-am întoarce la definirea clară a premierei, aşa cum se practica ea altădată, prima ieşire în public a unui spectacol, şi am renunţa la prea diversificatele premiere ale aceluiaşi spectacol: cu presa, cu rudele şi prietenii, cu demnitarii, cu soborul de preoţi...
Intitulată neatractiv, piesa scriitorului vienez, puţin cunoscut publicului român, este compusă dintr-o sumă de scene de seducţie, în stilul erotismului decadent al unei Viene nu mai puţin decadente. Zece scene de seducţie, în general în afara moralei, se perindă prin faţa publicului, în interpretarea unor actori de vîrste diverse, cu toţii, dar chiar cu toţii, excelenţi în spectacolul lui Felix Alexa. Fie că este vorba despre seducerea de către o prostituată a unui soldat, fie despre seducerea de către o actriţă celebră a unui conte-filozof, fie că seducătorul îmbracă haina onorabilului soţ şi obiectul său este o fetiţă sărăcuţă, spectacolul are un comic evident, dar punctul final este unul care apropie actul erotic de moarte, acelaşi personaj (tîrfa) de la început înfăţişîndu-ne mesajul morţii, ceasul, în balans simetric cu acela permanent, al unei imense pendule (scenografia Diana Ruxandra Ion).
Interpreţii aleşi de Felix Alexa fac parte din trei generaţii, unii sunt actori cunoscuţi şi consacraţi, alţii afirmaţi în ultimii ani şi, în sfîrşit, revelaţia spectacolului este o tînără studentă de la UNATC, a cărei poftă de joc şi ale cărei performanţe comice nu pot trece fără a fi remarcate şi subliniate. Cei care fac deliciul spectatorilor timp de două ore, în subsolul elegant de la Nottara, sunt: Ilinca Goia, Alexandru Jitea, Cerasela Iosifescu, Răzvan Vasilescu, Ada Navrot, Alexandru Repan, Ioana Calotă (studenta-revelaţie), Dragoş Bucur, Dana Dogaru şi Valeriu Preda. La rîndul său, Felix Alexa nu şi-a propus o strictă înfăţişare a Vienei anului 1900 (piesa e scrisă în anii 1896-1897), de vreme ce cartea pe care o citesc doi actori, Amantul doamnei Chatterley de D.H. Lawrence, a fost scrisă 25 de ani mai tîrziu, ori muzica însoţitoare a spectacolului s-a făcut cunoscută, ehei, mai prin deceniile cinci-şase ale secolului trecut, ci un spectacol al eternei relaţii bărbat-femeie, al trucurilor pe care unii şi alţii le aplică în scopul unic (şi măreţ) al satisfacerii dorinţei. De altfel autorul, Arthur Schnitzler (1862-1931), a studiat cu profesorul lui Freud, cunoscîndu-l personal pe părintele psihanalizei şi fiind el însuşi preocupat de problema sexuală. În fine, să remarcăm faptul că nimic din înfăţişarea seducţiei în acest spectacol de mare vervă nu poartă amprenta trivială a "vremurilor noi", astfel încît noua lege a Parlamentului nostru poate rămîne pe-afară fără grijă.