1408 e o povestire de Stephen King, pe care Hollywoodul a schimbat-o şi denaturat-o într-un film extravagant de 20 de milioane de dolari care include o referinţă la Surf's Up şi Jacob's Ladder în aceiaşi propoziţie. Şi nu, n-am citit povestea pentru că eram sigur că va fi schimbată (aşa se întâmplă de obicei), dar m-am informat de subiect pe wikipedia şi apoi m-am enervat. 1408, adică what a waste of time şi talent, The Shining redux sau redus la nimic. Personajele preferate de King sunt uneori scriitori cu probleme de conştient, inconştient şi subconştient, cel mai celebru fiind Jack Torrance din Shining şi cel mai recent cel schizoid din Secret Window. Autoreferenţiale, sunt alcoolice sau încearcă să se lase de fumat, propriile lor victime, ca în Misery, tocmai opusul lui Carrie (trebuia cumva să-l menţionez pe Brian De Palma).
1408, filmul e OK până la jumătate, chiar pînă în ultimele douăzeci de minute, pentru că te tot aştepţi să facă sens, şi dacă ar fi făcut ar fi fost ca lumea, dar... La final se foloseşte şi de gimmickul care a funcţionat în Silent Hill, doar că pe invers, lăsîndu-te intenţiont confuz şi crezându-se inteligent. Cum e vorba aceea, şi cititorii noştri sunt la fel de inteligenţi ca şi... nu, aici nu e cazul. Dar am aflat că s-a filmat un final alternativ. Va apărea pe DVD şi a fost ales acesta, pentru că cel original a fost declarat prea sumbru şi pesimist. Şi atunci de ce să merg la cinema când ar fi fost mult mai bun de teve, doar pentru că 1408 e filmat pe ecran lat (şi cam asta e singura lui calitate).
Ba nu, mai e şi John Cusack. În 1408 Cusack e ok, mai mult decât ok, pentru un individ care a jucat şi e identificat cu atâtea comedii, e suficient de întunecat, dar poate n-aţi văzut Max, The Ice Harvest sau Identity. Dar regizorul suedez Mikael Håfström, autorul lui Ondskan / Evil în ţara lui şi Derailed în ţara lui Bush, este nehotărât şi pretenţios şi încearcă toate trucurile din tolba de artificii, cu disperare. Eli Roth (Cabin Fever, Hostel-urile) trebuia iniţial să regizeze dar a refuzat materialul, cedîndu-l bucătarului de la Muppets (eu nu cred că mai văd vreun film făcut de Håfström, mi-a tras ţeapă de trei ori dar mă simt ca şi cum mi-ar fi dat de 1408 de ori). Beleaua e că au avut prea mulţi bani pentru un film de platou care putea fi făcut şi cu 1408 dolari. Efectele sunt neinspirate şi prea multe, uite în Kingdom al lui Lars Von Trier fantoma era o simplă suprapunere, dar efectivă. În plus nu e posibil ca un film horror să fie PG 13, ok, aşa e şi noul Die Hard, dar un Stephen King care vrea să te înfricoşeze... la noi e IC 15 ceea ce e mai mult ca în America, la paritate cu ratingul din UK.
Cronicile pozitive la 1408 au menţionat că nu e ca Saw, Captivity şi Hostel 2, adică horrorul cu torturi pe val, şi ce legătură are asta cu orice? Alţii au salutat folosirea inventivă a unei melodii benigne, The Carpenters cu "We've Only Just Begun"! Hello, în In the Mouth of Madness, John Carpenter glumea mult mai original ("no, not the Carpenters"), mda, John Carpenter a făcut şi el Christine, care e un film prost dar e la stele distanţă faţă de 1408. Plus faptul că dacă un om halucinează, nu înseamnă chiar aşa să faci orice, adică e exact ca Shining-ul lui Kubrick faţă de cel de TV al lui Mick Garris care avea furtunuri care şerpuiau cu CGI de doi lei cincizeci şi tapet mişcător, de acelaşi efect, aici toate ideile bune (mai ales adicţiile de tutun şi alcool) se duc de râpă la fel ca intenţiile cu care e pavat iadul. Ce să mai scriu, cel mai mult mi-a plăcut sticla de coniac french (care cred că are o marcă inventată ). Acum am terminat cronica, odată ce am scris 1408 de exact 13 ori (cu tot cu titlu) şi m-am exorcizat.
Notă: Acum şi pe blog la http://www.protv.ro/bloguri/ald-s-movieland