octombrie 2007
Trăim într-o lume plină de revoltaţi, care însă nu duc nimic până la capăt, nu pot să trăiască normal, nu ştiu să vorbească normal şi sfârşesc prin a juca fiecare, pe rând, rolul victimei, nu dintr-o presupusă lene, aşa cum am fi tentaţi să credem, ci din frică.

Piesa îmbină cu succes discursul teatral cu proiecţiile video, care ne arată un Marius Manole expresiv până dincolo de oase, amintind de eroii dostoievskieni. Valea, îşi câştigă existenţa jucând rolul victimei în reconstituirile poliţiei, locuieşte cu părinţii şi de la o vârstă fragedă şi-a elaborat un sistem propriu de evadare în faţa oricărei sarcini. Portretul tânărului revoltat este completat de lipsa modelului patern, (deşi prezent, străluceşte prin absenţă) şi de figura unei mame docile, care nu înţelege mai nimic din ce i se întâmplă, lăsând lucrurile să curgă într-un firesc anormal. Frica de viaţă îl împinge pe Valea să intre de bună voie în rolul victimei, unicul spaţiu în care poate controla ce i se întâmplă, în care poate regiza faptele celorlalţi.

Celelalte personaje vin să completeze într-un mod reuşit această poveste despre superficialitate, lipsă de comunicare şi descompunere a spiritului.

Răzvan Vasilescu e foarte bun în rolul căpitanului care anchetează crimele, printre sticle de bere, nepăsare şi pipăieli discrete. Sfârşeşte şi el prin a fi victima propriului atac de nervi, în ultima luptă cu superficialitatea fotbaliştilor prea preocupaţi de freză şi mai puţin de jocul în sine. Am remarcat totuşi neputinţa actorului de a da veridicitate limbajului, uneori prea vulgar.

Cântecelul Adei Milea, pe care Dana Dogaru îl interpretează excelent, face deliciul publicului şi ilustrează perfect goana nebună după consum, iluzii, trăiri exotice şi inedit. Să nu-l uit nici pe sergent (Gabi Costin), care reuşeşte, mimând prostia, să aducă la suprafaţă nişte adevăruri triste.

E clar că textul fraţilor Presniakov a fost adaptat pentru scena românească dar asta nu mi se pare că i-ar ştirbi din profunzime. Una peste alta, chiar mi-a plăcut piesa asta cu toţi actorii care au jucat în ea.


Teatrul Metropolis
În rolul victimei
de Vladimir şi Oleg Presniakov
Traducerea: Maria Dinescu
Cu: Marius Manole, Răzvan Vasilescu, Dana Dogaru, Dan Aştilean, Vlad Logigan, Elias Ferkin, Gabi Costin, Iulia Colan, Xing Elena Ling, Costel Bojog.
Regia, ilustraţia muzicală şi concepţia video: Felix Alexa
Scenografia: Diana Ruxandra Ion
Cântecul japonez: Ada Milea.
De: Vladimir & Oleg Presniakov Regia: Felix Alexa Cu: Răzvan Vasilescu, Marius Manole, Dana Dogaru, Dan Aştilean

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus