Dragoste otrăvitoare - Între melodrama TV şi The Texas Chainsaw Massacre!

Titlu original: White Oleander
Gen: dramă
Regia: Peter Kosminsky
Scenariul: Mary Agnes Donoghue
După romanul de: Janet Fitch
Studiourile: Warner Bros.
Durată: 106 minute
Cota mea: 7.0 din 10

Intriga: Tânăra Astrid Magnussen ajunge să fie adoptată de mai multe familii după ce mama sa este condamnată la închisoare pentru crimă, dar curând realizează că aceasta încearcă să-i conducă viaţa chiar şi de după gratii.

Comentarii:

Dacă în primele 40-45 de minute am cam căscat gura, în White Oleander a venit o poantă teribilă, în urma căreia, inevitabil, am început să-l privesc mai indulgent: sosită la casa unei actriţe de televiziune interpretată de inegalabila Renée Zellweger, eroinei îi este arătată o casetă cu un film în care apare ea, "actriţa", un horror unde ea o mierleşte ucisă de un maniac cu o drujbă. Filmul este Return of the Texas Chainsaw Massacre (!), în care apărea Zellweger însăşi (de fapt, era chiar personajul principal!!) şi în care blondina nu murea, deşi aici trebuie să ne luăm la revedere de la ea 20 de minute mai târziu (!!!).

Poate chiar faptul că White Oleander este la mile distanţă de Leatherface (individul cu drujba) face poanta mai cinică. Subiectul filmului îl plasează undeva în sfera Deep End of the Ocean, unul din precedentele filme ale lui Michelle Pfeifer: melodrama TV de 90 de minute cu actori de mâna a doua care, dacă n-ar fi ecranizarea unui roman de care n-a auzit nimeni, ar fi avut-o pe Patty Duke în rolul principal şi ar fi fost livrată sub acoperirea "inspirat de întâmplări adevărate".

Filmul, fiind lansat la cinema, este, în mod deloc surprinzător mai lung de 90 de minute, şi pe generic apar nume ca Michelle Pfeifer (nu mai bună ca de obicei), Renée Zellweger (bună ca de obicei) şi o anume Alison Lohmann, care joacă de parcă ar avea-o în faţă pe Audrey Hepburne (ba apare chiar şi Noah While, doctorul din E.R.). Dragoste ucigaşă este, slavă Domnului, mai bun ca Regăsirea: e un film realist (pe alocuri chiar tulburător), sensibil, surprinzător de non-melodramatic (deci cinstit), bine jucat, demn de 106 minute din viaţa unor oameni ca noi (nu întâmplător aduc aminte de lungime, în mod normal filmul ar fi durat considerabil mai mult şi putea fi considerabil mai prost).

Merită măcar încercat (cam ca apa din cadă, cu degetul, poate).