Priviţi-l: faciesul asistic, impenetrabil, pare o mască. Te gîndeşti că sub ea surîde o înţelepciune Zen. De fapt, maître Vergès nu face decît să ne arate veritabilul său chip, care nu ascunde nimic. Numai în poveştile romantice monştrii arată a monştri; în secolul 20, monştrii arată ca nişte oameni oarecare.
La Shakespeare, cuvintele erau pumnale. La Vergès, pumnalele sînt cuvinte - arme inteligente, proiectile precise ce-ţi pătrund în ţeastă, iar de acolo în inimă... Căci maître Vergès este avocat (unul din cei mai celebri din lume, la ora actuală), iar cuvintele sînt arma lui de bază. Jacques Vergès - pe care regizorul Barbet Schroeder l-a pus să vorbească, infinit de calm, despre toţi monştrii pe care i-a apărat, oglindiţi în el - nu are nicio tresărire că a făcut-o; că tot ceea ce a spus, răstălmăcind fapte şi violînd argumente, a fost (încă) o crimă împotriva umanităţii. Tacticos, cu satisfacţia datoriei împlinite (a mai împlîntat un cuţit în putreda carcasă capitalistă! a mai răzbunat o dată umilinţele din copilărie!), îşi aprinde un trabuc şi dispare în fum. El ştie că, preluînd crimele altora şi găsindu-le justificări, cuvintele intră răsturnate de sens în urechi, explodînd într-o anarhie semantică în care terorismul devine "just". Un om care apără un alt om, care e criminal, se numeşte avocat; cum se numeşte un avocat care-i apără pe toţi marii criminali şi terorişti ai planetei?
Vergès i-a apărat, în îndelungata sa carieră, pe Carlos-Şacalul, Klaus Barbie, Miloşevici... (L-ar fi apărat şi pe Saddam Hussein, se zice.) Ce l-a făcut să fie, cu atîta obstinaţie, de partea Răului? Schroeder îl lasă să vorbească, iar maître o face cu multă voluptate. Altminteri, tacticile sale (oricît de abile) sînt destul de simple: de la Miloşevici la Karadjici, toţi devin din acuzaţi, acuzatori; şi unul din motivele (nedeclarate) pentru care a luat partea marilor criminali este că, "reprezentîndu-i", ştia bine că gloria acestora se răsfrînge şi asupra sa... Jacques Vergès este, cu siguranţă, un personaj fascinant, iar L'avocat de la terreur este filmul său - la fel de fascinant ca şi el. Nu trebuie ratat!