Între 28 şi 29 ianuarie 2009, la Centrul European de Cultură Sinaia a avut loc o discuţie ce a purtat titlul Arte vizuale contemporane - Perspective. Născută cu un scop precis, acela al căutării unor soluţii pentru continuarea programului de rezidenţe artistice de la Sinaia şi Bacău, a căror finanţare se încheie în luna martie a acestui an, discuţia a oferit nu numai posibile variante de lucru pentru viitor şi strategii de finanţare, ci a reuşit să deseneze, foarte corect şi la rece, harta artistică românească.
În ce măsură comunitatea artistică locală este puternică şi închegată? Cît de bine este ea conectată la o reţea internaţională? Care este rolul unei rezidenţe artistice? Avem, pînă la urmă, nevoie de un asemenea organism într-o societate? Pornind de la întrebări de acest fel, s-a ajuns, firesc, la cele fundamentale: ce este arta contemporană? Cum este ea privită/ignorată la nivel local? Unde sînt hibele?
Întîlnirea de la Sinaia s-a născut de fapt în jurul unei rezidenţe artistice suplimentare, de o săptămînă, în care invitaţi au fost artişti ce au trăit experienţa Artistne(s)t în trecut: Daniel Knorr, Teodor Graur şi Bogdan Bordeianu. Esenţial mi se pare faptul că organizatorii au ales ca întîlnirea să fie purtată deschis, transparent, nu cu porţile închise. În cele două zile de discuţii, artiştii au stat faţă în faţă cu echipa de proiect, constituită din Cristiana Cauteş, directorul Centrului European de Cultură Sinaia, Alina şi Horaţiu Chirilă, coordonatori de program, şi Cosmin Manolescu, manager cultural, United Experts. Cea care a lipsit a fost însăşi creatoarea acestei reţele naţionale de rezidenţe artistice, în 2006, regretata Gabriela Tudor. Întîlnirea a trebuit să fie mobilizatoare, să ducă mai departe ceea ce Gabriela Tudor, cu energie, a iniţiat şi a coordonat timp de trei ani. O întîlnire în forţă, aşadar, la care, alături de artişti, organizatori şi curatorul programului, Iosif Kiraly, au fost invitate deopotrivă presa şi mai multe asociaţii culturale independente: E-cart.ro (Raluca Voinea, Angelica Iacob şi Eduard Constantin) şi pplus4 (Alina Şerban şi Anca Benera).
Ce este Artistne(s)t?
Model românesc perfect organizat şi coordonat de către Gabriela Tudor, Artistne(s)t este un proiect de cooperare iniţiat şi fondat de către Swiss Cultural Programme South-East and Ukraine şi implementat în parteneriat cu patru centre culturale din România: Arcuş, Sinaia, Bacău, Tescani. Născut în 2006 şi finanţat de Pro Helvetia, acest program a funcţionat şi a fost structurat în aşa fel, încît să creeze o reţea locală care să cuprindă mai multe domenii culturale: Arcuş a dezvoltat rezidenţele şi proiectele pentru artişti români şi internaţionali din domeniul teatrului, la Bacău, rezidenţele au fost destinate coregrafilor români şi internaţionali, din domeniul dansului contemporan, la Tescani - cele pentru scriitori, iar la Sinaia - rezidenţele pentru artişti vizuali.
Pentru prima oară, prin Artistne(s)t mobilitatea artistică şi creativitatea au fost, pentru trei ani, susţinute şi încurajate în mod concret. De asemenea, nedorindu-şi să fie un model izolat, unul dintre scopurile Artistne(s)t a fost cel al întăririi relaţiei cu o comunitate locală, prin proiecte care să o implice activ.
Atunci cînd finanţarea s-a încheiat, Centrul European de Cultură Sinaia şi Centrul de Cultură "George Apostu", Bacău, şi-au propus să continue, să caute posibili noi parteneri şi finanţare pentru viitor.
Centrul de la Sinaia a găzduit pînă în prezent 12 artişti (şapte români şi cinci străini), iar în iulie 2008 a fost dezvoltat un program educativ de succes, la nivel local, destinat adolescenţilor, Cultura vizuală (coordonatori Iosif Kiraly, fotografie, Mirela Dăuceanu. pictură, şi Victor Velculescu, film). Despre educaţie s-a vorbit şi la întâlnirea de la Sinaia, în măsura în care avem de-a face cu o cultură prea puţin educată vizual şi cu lipsa informării şi a medierii artistice.
Implementat corect, Artistne(s)t nu ar trebui să se oprească brusc, într-o logică românească cu care, din păcate, ne-am obişnuit. Modelul creat de Gabriela Tudor trebuie să continue şi să se dezvolte, aşezîndu-ne în circuitul internaţional. Rezidenţele artistice reprezintă normalitatea, fiind, astăzi, instituţiile fireşti de creaţie care produc o mare parte din proiectele internaţionale şi îi susţin pe artişti. Daniel Knorr - care atunci cînd a fost "artist rezident" la Sinaia a avut deopotrivă întîlniri cu comunitatea locală şi şi-a dezvoltat proiectul personal Carte de artist - a amintit modelul german al rezidenţelor susţinute de comunităţile locale, a propus posibile parteneriate cu alte instituţii de artă din România, muzee, galerii. Angelica Iacob (manager proiecte E-cart.ro şi coordonator proiecte de educaţie MNAR) a vorbit despre necesitatea unei vizibilităţi mai mari şi a creării cît mai multor parteneriate media şi căi de mediatizare (afişe, publicaţie anuală la sfîrşit de an).
Iosif Kiraly a punctat clar: programul Artistne(s)t trebuie în primul rînd să continue pentru că artiştii de azi sînt patrimoniul de mâine, stimularea creativităţii şi mobilităţii artiştilor avînd un impact pe termen lung.
"Fără artă sîntem săraci cultural, e ca şi cum am fi o societate fără oglindă", a continuat artistul Daniel Knorr. Aşadar, o societate românească din care lipseşte această instituţie, a rezidenţelor artistice, care să-i susţină pe artişti să lucreze şi să-i introducă în comunitatea locală şi în cea internaţională, nu mai poate fi imaginată. Aşa cum a amintit criticul de artă şi curatorul Raluca Voinea, artiştii români nu sînt susţinuţi în România şi nu au un spaţiu de lucru al lor.
De ce trebuie Artistne(s)t să continue? Pentru că asemenea rezidenţe cresc creativitatea în cadrul comunităţii artistice, aduc un plus de imagine pozitivă României, reprezintă cea mai corectă interfaţă între artişti şi societate, creează viitoare relaţii dinamice oraş-locuitori-artişti şi, cel mai important şi simplu spus, aduc România într-o stare de normalitate. E de ajuns să spui asta pentru a înţelege necesitatea Artistne(s)t. Şi, spus în termeni manageriali, investiţia este minimă, iar rezultatele aduc ceea ce în occident se numeşte calitate a vieţii.
Ideograma unei rezidenţe
Prezent la Sinaia, designerul elveţian Ludovic Balland, alături de care Daniel Knorr a creat publicaţia Ex-Privato (născut cu ocazia bienalei Manifesta 7, suplimentul bilingv a apărut atît în paginile revistei Observator cultural, cît şi, simultan, în cele ale unui cotidian local italian), a imaginat, împreună cu artistul român, viitorul logo al rezidenţei de la Sinaia. "ADN-ul unui text este litera, iar pentru un designer, vizualul se naşte tocmai din literă, din text", a spus Ludovic Balland, cel care anul trecut a creat catalogul ediţiei a cincea a Bienalei de la Berlin, generînd un nou alfabet, al memoriei colective a capitalei germane.
Noul logo al Centrului European de Cultură Sinaia este tocmai ideograma viitoarei rezidenţe artistice. Cel puţin la nivel de imagine, de identitate vizuală, viitorul Artistne(s)t este, prin urmare, asigurat. Pro bono! Altfel spus, artiştii şi-au oferit darul. Rămîne de văzut ce le va oferi societatea românească.