Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Sfîrşitul nopţii

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Puterea bunătăţii - Sfîrşitul nopţii


aprilie 2009
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Realizat în, poate, cea mai fastă perioadă creatoare a lui Mircea Veroiu, Sfîrşitul nopţii (1983) aduce în cinematograful românesc al anilor '80 un plus de spontaneitate şi autenticitate în raport cu experimentele calofile care îi compun opera. Stilul laconic - "minimalist" avant la lettre - de aici este însă sugestiv. Imaginea în alb-negru (Doru Mitran) şi decorurile (Andrei Both) compun inspirat atmosfera unui Bucureşti al anilor '80 pe cât de ademenitor, pe atât de năucitor: şantiere, baruri şi discoteci, camere din cămine de nefamilişti ori studenţeşti (ca-n viaţă sunt figurile personajelor din planul secund, jucate de: Simona Măicănescu, Constantin Brânzea, Magda Catone şi - în contre-emploi - Vasile Muraru) şi birouri de magistratură de pe pereţii cărora veghează portretul lui Big Brother-Ceauşescu, străzi aglomerate la ore de vârf, şantiere etc.. Dinamică sau melancolică, muzica lui Adrian Enescu (feat. Aurora Andronache) înnobilează imaginea şi întregeşte povestirea.

Aşadar, dintr-o dubă de Miliţie, sub privirile atente ale gardienilor, coboară nişte deţinuţi ce urmează să fie anchetaţi. Scena este urmărită de sus, de la fereastra biroului său, de către un tânăr procuror, Matei (Mircea Diaconu, care-şi compune rolul discret, inteligent şi fără emfază, amintind de alte două reuşite interpretative: doctorul Irod din Mere roşii şi comisarul Toma din Actorul şi sălbaticii). Revine apoi la ale sale: studiază nişte fotografii de la locul unui recent accident de circulaţie. Un tânăr vatman, Toma N. Gheorghe (Gheorghe Visu), este învinuit că a accidentat grav un pieton care - pe zebră! - i-a sărit în faţă. În acelaşi birou, un magistrat senior (Ion Vâlcu) cere unei dansatoare la un bar de noapte, Zamfira Dumitru (Adriana Şchiopu), să dea o declaraţie în legătură cu orgia la care, împreună cu trei "cetăţeni străini", a participat. "Păi ce să mai ştiu? Eram aşa matoală... Cum, să scriu tot? Dom'le, io v-am spus, poate nu s-o fi-nţeles. Io n-am talent la scris. Io dansez." întreabă ea, iar vârstnicul şi blazatul procuror zâmbeşte pe sub mustaţă, în timp ce-i soarbe din ochi decolteul provocator.

Ancheta din povestea scrisă de Marian Iordache este doar revelatorul unor caractere - vezi expresivele portrete de delicvenţi conturate de Răzvan Vasilescu şi Radu Vaida ori miliţianul interpretat de Petre Tanasievici - şi nu "vioara întâi" a naraţiunii. Pentru că nu contează atât "prinderea" culpabilului, cât privirea încăpăţânată a unui apărător al legii - un magistrat aflat la începutul carierei, deci încă entuziast - asupra "jocului secund" al întâmplărilor. Veroiu nu este interesat să aducă pe ecran un erou justiţiar ca-n producţiile de serie cu comisari ori cu miliţieni politruci. Magistratul său e mai degrabă un tip vulnerabil, cu îndoieli şi o viaţă sentimentală - at best - "în curs de împlinire". Vulnerabil este şi personajul Danei (ingenua şi răbdătoarea colegă de cameră a fetei pe care o curtează Matei) jucat de Mariana Buruiană. Dar poate că puterea lor (şi forţa lor de convingere) stă tocmai în această bunătate care-i face umani şi naturali.

Convins că inculpatul (vatmanul al cărui caz îi fusese repartizat) este nevinovat, procurorul Matei - în numele unei dezinteresate solidarităţi (Toma este venit, ca şi el, de la ţară la oraş, mai mult chiar: dintr-un sat învecinat) - e gata să-i ofere sprijinul. Ca atare, refuzând să fie orb (ca-n proverbiala expresie despre oamenii legii) sau indiferent, procurorul amână pronunţarea şi caută probe la dosar, care să-l dezvinovăţească. "La puşcărie se poate ajunge foarte uşor, nu trebuie să-l ajutăm!" - i-o retează el colegului său mai în vârstă, care - ramolit şi rob al unui osificator instinct de conservare - nu-i înţelege răbdarea. Năucit de situaţia în care se află şi de ritmurile citadine - fiind în cercetări, Toma a rămas fără job, cu perspectiva arestării - acest anti-erou (frate bun cu Puştiul din Faleze de nisip, jucat tot de Gheorghe Visu) începe să presteze munci "la negru" pentru dubiosul domn Gianny (Cornel Patrichi). Această eminenţă cenuşie din lumea interlopă bucureşteană îi promite "scăparea" în schimbul unui infracţiuni: furtul unor valoroase clasoare de timbre din casa unui bătrân colecţionar. Procurorul însă e pe urmele lui Toma şi îl surprinde pe vatman chiar în clipa când - încă inocent - se pregăteşte să dea prima spargere. Speriat, fuge de la locul faptei (pe care n-a mai apucat s-o comită) şi, la capătul unei palpitante urmăriri prin centrul Bucureştiului, accidentul care a declanşat intriga se repetă: în goana lui, tânărul vatman sare în faţa unei maşini la un colţ de stradă - spre disperarea şoferului acesteia - şi are aceeaşi soartă ca victima sa.

În coda filmului (singura secvenţă în culori, amintind prin acest procedeu de finalul color, din altă lume parcă, din Andrei Rubliov), urmăritul şi urmăritorul se plimbă în tăcere pe malul iazului "cu salcia strâmbă" unde - fără să se fi întâlnit vreodată - vor fi mers cândva amândoi la scăldat. Te desparţi apoi de filmul lui Veroiu convins - pentru o clipă - că vorbele lui Schiller au devenit realitate: "Există două mari virtuţi. O, de-ar fi de-a pururi unite: bunătatea mereu puternică, puterea mereu bună".



 Toate articolele despre Sfîrşitul nopţii


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Marian Rădulescu


Alte articole

 Gânduri pe marginea unui tip de film - Sfârşitul nopţii, Marian Rădulescu
 Dincolo de oglindă - Sfârşitul nopţii, Marian Rădulescu
 Procuror, adjectiv - Sfîrşitul nopţii, Marian Rădulescu


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer