Pe repede la esenţă - Pescăruşul

Regizorul basarabean Mihai Fusu, cu studii serioase la şcoala de regie de la Moscova şi experienţă scenică occidentală, a propus Teatrului "Maria Filotti" din Brăila un spectacol cu Pescăruşul de Cehov, în versiune concentrată.

Ideea a pornit, se pare, de la decorul simplu, radicalizat al lui Victor Gruşevan, artist basarabean şi el, un podium înclinat din lemn natural, un fundal pe care unduiesc în proiecţie apele lacului din piesă. Şi s-a bazat, bineînţeles, pe actorii excelenţi pe care i-a avut la dispoziţie la Brăila, din care a alcătuit o distribuţie bună, eliminând câteva dintre personajele de plan doi din piesa lui Cehov. Cu aceste premise, regizorul a vrut să construiască o demonstraţie mult mai tranşantă decât a autorului însuşi în privinţa tezei fundamentale a acestei piese, respectiv, disputa dintre arta veche reprezentată de Arkadina şi Treplev şi arta nouă, pentru care moare Kostea şi se ratează Nina Zarecinaia. Evident, în favoarea tinerilor. Tăieturile aplicate textului urmează acestei intenţii, sacrificând alte teme extinse în piesa lui Cehov. Dispare, de pildă, o scenă fundamentală, dintre doctorul Dorn şi Arkadina, în care se confruntă cinismul şi scepticismul doctorului cu pragmatismul actriţei pe tema gloriei trecătoare. Obţine, în schimb, un conflict mult mai direct, mai tensionat între personajele care se confruntă în prim plan, menţionate mai sus.

Mai interesantă este linia indicată actorilor, pe care, urmând-o, unii dintre ei realizează creaţii remarcabile. De pildă, tânăra şi promiţătoarea Nicoleta Lefter, în Nina Zarecinaia, acreditează imaginea unei adolescente naive, plină de pasiune romantică, îndrăgostită de Kostea şi în secret şi de Treplev, dintr-un prea plin al vârstei şi al visării. Ea apare într-o rochie albă de balerină, purtând pantofi de dans, e vaporoasă, eterică, fragilă, un simbol asemenea pescăruşului împuşcat. Saltul din final e cu atât mai pregnant şi tânăra actriţă joacă emoţionant, aproape patetic destinul dramatic, răvăşitor al celei care aspirase la gloria scenei. În rolul lui Kostea, talentul lui Emilian Oprea vibrează de încordare. Actorul joacă revolta, e artistul rebel care nu-şi acceptă mama nici chiar în scena de referinţă, când aceasta îi pansează rana încercând o reapropiere. Cuplul Nina-Kostea exprimă un mod radical de a se raporta la generaţia părinţilor şi la modul de a concepe arta pentru care ei ştiu să se sacrifice. Cât merită sau nu acest lucru din perspectiva gloriei efemere şi a morţii nu aflăm din acest spectacol, preocupat să le dea dreptate tinerilor şi angajamentului lor total.

Spectacolul are o ţinută sobră şi un montaj precis, rece al scenelor, ca şi când regizorul ar vrea să spună quod erat demonstrandum. Iar demonstraţia o fac cei doi tineri, care nu cred în şansele lor. Şi sunt foarte convingători.


Teatrul "Maria Filotti" - Brăila
Pescăruşul, de A.P. Cehov
Regia: Mihai Fusu
Scenografia: Victor Gruşevan.
Din distribuţie: Cătălina Nedelea, Emilian Oprea, Bujor Macrin, Nicoleta Lefter, Mihaela Trofimov, Valentin Terente, Cornel Cimpoae, Livia Pintileasa.