Miller Dark - Sin City

Există Miller lite şi Miller strong. La bere. Dacă tratăm aşa, Frank Miller este Dark, diametral opusul lui light şi mai tare decît strong. Alături de Alan Moore, este cel mai influent şi celebru autor de roman grafic modern. Romanul grafic duce banda desenată din zona copiilor într-o dimensiune adultă, întunecată, post-modernistă. Şi lumea asta are fani mai hardcore decît cei mai înnebuniţi cinefili. Aici Miller este un gigant, într-o comparaţie (OK, deplasată!) cu artiştii Renaşterii, el şi Moore sunt precum Leonardo Da Vinci şi Michelangelo,dar se duc mai mult spre Picasso şi Dali.

Miller a lucrat la Marvel şi DC unde a inventat personajul Elektra Natchios în Daredevil, dar, cu adevărat, a realizat o mutaţie atomică în Elektra Asassin (desenat de Bill Sienkiewicz în acuarele psihedelice), ceva ce se poate descrie în termenii înaintaşilor, "o ţăcăneală de nu se poate". Apoi, l-a transformat total pe Batman în The Dark Knight Returns (1986), considerat piatra de temelie a romanului grafic adult şi baza resuscitării lui Batman în filmul din 1989 al lui Tim Burton. Dar şi-a adus aportul şi la noul Batman al lui Nolan, care preia idei din Batman: Year One. A scris Ronin, inspirat de Akira Kurosawa şi de seria legendară Kozure ôkami (Lone Wolf and Cub).

Peste doi ani, când Miller va avea 50 de ani (dacă vă interesează cum arată, are un cameo în Sin City, este preotul din confesional), al treilea film din seria povestirilor din Sin City va fi gata. Acest roman revoluţionar stilistic l-a ţinut ocupat din 1992 şi pînă în 1990. Sunt 7 volume, în ordine: The Hard Goodbye, A Dame to Kill For, The Big Fat Kill, That Yellow Bastard, Family Values, Booze, Broads & Bullets şi Hell and Back.

Primul film a fost realizat după trei dintre ele, anume The Hard Goodbye, The Big Fat Kill, That Yellow Bastard, restul vor urma. Poveştile se intersectează, personajele se întorc (Marv), dar setting-ul este acelaşi. Miller s-a jurat că nu mai lucrează în lumea filmului, după experienţa nefavorabilă cu Robocop 2 şi 3, la care a colaborat degeaba. Dar Robert Rodriguez l-a convins că îi poate pune viziunea pe ecran şi l-a luat co-regizor. Pentru că forurile responsabile s-au opus, Rodriguez şi-a dat demisia din DGA (Director's Guild) pentru a putea lucra cu Miller şi a renunţat la un proiect de 100 de milioane de dolari (Prinţesa de pe Marte după Edgar Rice Burroughs).

În producţie a intrat filmul 300, regizat de Zack Snyder (Dawn of the Dead, 2003), despre bătălia de la Termopile, în care 300 războinici spartani s-au luptat contra perşilor, după romanul grafic omonim extrem de violent şi sîngeros al lui Miller. Dar, probabil, viziunea sa va fi îndulcită de Hollywood, ceea ce nu a s-a întîmplat cu Sin City, unul din cazurile unice în care autorul îşi poate proteja opera.