Seară literară germano-română - Decembrie, din nou

Vineri, 6 noiembrie 2009, ora 18.00, la Galeria Dalles va avea loc o seară literară germano-română, sub titlul Decembrie, din nou. Evenimentul, organizat de Ambasada Republicii Federale Germania şi Centrul de Carte Germană, face parte din seria manifestărilor dedicate împlinirii a 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

În cadrul Zilelor Culturii Germane care se desfăşoară la Bucureşti în perioada 1-9 noiembrie 2009, Centrul de Carte Germană vă invită la o seară literară germano - română avându-i ca invitaţi pe scriitorii: Susanne Schädlich, Ulrich Peltzer şi György Dalos, din Germania, alături de Mircea Dinescu şi Adela Greceanu, din România. Moderator va fi criticul literar Ernest Wichner (Literaturhaus Berlin).

Prima parte a serii este rezervată unei dezbateri pe tema căderii Zidului Berlinului, a Revoluţiei din decembrie '89 şi a impactului pe care aceste evenimente istorice le-au avut asupra celor cinci scriitori, atât din perspectiva propriei existenţe, cât şi a destinului literar al fiecaruia dintre ei, despre noul spaţiu literar ivit după dispariţia graniţelor dintre Berlin şi Bucureşti, dintre Vest şi Est.

Dezbaterea va fi urmată, după pauză, de lectura propriu-zisă, fiecare scriitor fiind invitat să citească fragmente din scrierile sale. Textele vor fi traduse atât în română, cât şi germană iar discuţiile vor beneficia de traducere simultană.

www.zilele-culturii-germane.ro


Scurtă prezentare a scriitorilor invitaţi:

Susanne Schädlich s-a născut în 1965, la Jena, şi este fiica lui Hans Joachim Schädlich, unul din scriitorii est germani care la sfârşitul anilor '70 au semnat cunoscutul Protest Biermann. În decembrie 1977, emigrează împreună cu familia în Germania de Vest. Întreaga experienţă dureroasă a acestei plecări este descrisă în romanul său Immer wieder Dezember (Decembrie, din nou), apărut la Droemer Verlag, München în 2009. În 1999, după o şedere de 11 ani la New York, Susanne Schädlich se întoarce la Berlin şi debutează în 2007, cu romanul Nirgendwoher irgendwohin.

György Dalos, născut în 1943, la Budapesta, este absolvent al Universităţii din Moscova. A fost membru al Partidului Comunist din Ungaria până în 1968, când, acuzat fiind de "activitate duşmănoasă statului", i s-a ridicat dreptul la muncă şi publicare. Lucrează ulterior ca traducător din germană şi rusă iar în anii '70 participă la acţiunile opoziţiei democratice din Ungaria. După 1989 se stabileşte o vreme ca jurnalist la Viena, apoi devine directorul Institutului Cultural Maghiar din Berlin (1995-1999). În 1995, i se acordă prestigiosul Premiu Adalbert-von-Chamisso. Trăieşte în acest moment la Berlin ca scriitor liber profesionist.

Ulrich Peltzer s-a născut în 1956, în Krefeld, şi a studiat la Berlin psihologia şi filozofia. Călătoreşte mult, lucrează în Italia ca psihiatru, se stabileşte o vreme la New York, face critică de film, susţine lecturi publice. În tot acest timp îi apar romanele Die Sünden der Faulheit, Zürich 1987, Stefan Martinez, Zürich 1995, Alle oder keiner, Zürich 1999. Romanul Teil der Lösung, apărut la Zürich în 2007, este în curs de traducere la edituri din Anglia, Italia şi Portugalia. În 2008, publică romanul Unter dir die Stadt iar apoi, alături de Christoph Hochhausler, semnează scenariul de film (premiera în 2010) cu acelaşi nume.

Ulrich Peltzer este laureat al mai multor premii literare prestigioase: Berliner Literaturpreis der Stiftung Preussische Seehandlung 1996, Anna Seghers Preis 1997, Bremer Literaturpreis 2003, Förderungspreis der Akademie der Künste Berlin 2008.

Adela Greceanu s-a născut în 1975, la Sibiu. A studiat jurnalistica şi din 1998 lucrează la Radio România Cultural. În 1997, debutează cu volumul de poezie Titlul volumului meu, care mă preocupă atît de mult..., Ed. Eminescu, pentru care a obţinut Marele Premiu "Cristian Popescu" şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu. Au urmat volumele de poezie Domnişoara Cvasi, Ed. Vinea, şi Înţelegerea drept în inimă, Ed. Paralela 45. În 2008 îi apare la Editura Polirom romanul Mireasa cu şosete roşii. Adela Greceanu a susţinut lecturi în ţară şi în străinătate (Viena, Berlin, Leipzig, Medana, Göteborg, Stockholm, Uppsala, Budapesta, Genova), iar fragmente din cărţile sale au fost traduse în germană, engleză, suedeză, bulgară, maghiară, italiană, turcă, slovenă. În prezent, realizează emisiunea de literatură Noua revistă vorbită, la Radio România Cultural.

Mircea Dinescu s-a născut în 1950 şi a debutat la şaisprezece ani în presa literară, iar la douăzeci de ani i-a apărut volumul Invocaţie nimănui, distins cu premiul de debut al Uniunii Scriitorilor. Critica l-a catalogat atunci drept "copilul teribil" al literaturii române, ghiulea pe care a purtat-o la picior pînă în pragul vîrstei de cincizeci de ani. În anii '70 publică mai multe volume de versuri, ajungând curând pe lista "indezirabililor". (Invocaţie nimănui, Proprietarul de poduri, La dispoziţia dumneavoastră, Exil pe-o boabă de piper, Rimbaud negustorul). În aprilie 1989, în urma unui interviu dat ziarului Liberation, scriitorul a fost arestat la domiciliu. Eliberat de mulţimile ieşite în stradă pe 22 decembrie 1989, Mircea Dinescu a fost cel care a anunţat revoluţia în direct, la televizor.

Edituri occidentale precum Suhrkamp şi S.Fisher în Germania, Albin Michel în Franţa sau Meulenhoff în Olanda i-au publicat versurile distinse cu premiul "Poetry International" (Rotterdam), "CET" (Budapesta) şi Herder Preis (Viena). La începutul anilor '90, se dedică aproape exclusiv jurnalismului, editând mai multe reviste de satiră politică, precum Academia Caţavencu, Plai cu boi, Aspirina săracului. Cu banii cîştigaţi din presă şi televiziune, Mircea Dinescu pune bazele unei fundaţii culturale cu sediul în portul dunărean Cetate. Membru al Colegiului Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi, Mircea Dinescu ameninţă din trei în trei luni că se va întoarce la literatură, pe malul Dunării.

Ernest Wichner, născut în Guttenbrunn (Banatul românesc), studiază filologia la Universitatea din Timişoara. În 1975 emigrează în Germania şi se înscrie la cursurile de germanistică şi politologie la Freie Universität din Berlin. Din 2003 conduce Literaturhaus din Berlin, instituţie cunoscută şi în România prin proiectele de sprijinire a autorilor români. Ernest Wichner este autor de proză şi poezie (Steinsuppe, Edition Suhrkamp, 1988, Die Einzahl der Wolken, ediţie bilingvă, Editura Fundaţiei Culturale, 2003 s.a.) şi unul dintre cei mai apreciaţi traducători din limba română. Dintre autorii traduşi din limba română menţionăm: Cristian Popescu, Max Blecher, Daniel Bănulescu, Nora Iuga, Dumitru Tepeneag, Ştefan Bănulescu, Ana Blandiana.


Citiţi un fragment din opera lui Susanne Schädlich.
Citiţi un fragment din opera lui György Dalos.
Citiţi un fragment din opera lui Ulrich Peltzer.
Citiţi un fragment din opera Adelei Greceanu.
Citiţi un fragment din opera lui Mircea Dinescu.