Constanţă la Constanţa

Cel mai longeviv festival internaţional de operă şi balet din ţară, cel de la Constanţa, a ajuns în această vară la ediţia cu numărul 30, revenind ca perioadă de desfăşurare în luna iunie, cea mai ofertantă prin prisma relaţiei cu spectatorii veniţi din afara oraşului.

Şase opere, două spectacole de balet şi un concert de gală, ce va încheia pe 26 iunie, festivalul – acesta ar fi bilanţul actualei ediţii. Între ele, descoperim şi o premieră naţională – Cei trei muşchetari, spectacol al Teatrului de balet „Oleg Danovski”, în regia şi coregrafia italianului Germinal Casado.

Poate mai mult ca la alte ediţii, o bună parte dintre invitaţii străini au venit din Bulgaria. De altfel, o firească şi eficientă prietenie artistică îi leagă pe muzicienii bulgari de Opera din Constanţa, unde vin să cânte cât se poate de frecvent. Nu au lipsit, însă, nici cântăreţi din Olanda, Cehia, Japonia, Egipt, Germania şi Italia, ceea ce a conferit un real aspect internaţional festivalului. Acesta îşi păstrează însă aerul cosmopolit şi prin public, din care nu lipsesc turiştii străini, pentru care o seară la operă în mijlocul vacanţei pare a fi o încântare.

Am ajuns la Constanţa la mijlocul festivalului ai cărui principali organizatori sunt directorul şi dirijorul Gheorghe Stanciu şi consultantul artistic Doina Voivozeanu şi am văzut spectacolul cu Trubadurul de Verdi. Privind cu plăcere evoluţiile inspirate ale tuturor celor implicaţi – solişti, dirijor, orchestră, cor – am înţeles de ce cei doi muzicieni menţionaţi mai sus se luptă în fiecare an pentru a face acest festival să se (men)ţină. A fost un spectacol plin de viaţă, cu un ritm impresionant, succesiunea ameţitoare de arii şi coruri superbe fermecând publicul în interpretări competitive.

Scena şi fosa de la Constanţa sunt mult mai mici decât cele de la Bucureşti, de exemplu. Dar entuziasmul şi conştiinciozitatea cu care se cântă fac ca spectacolele să menţină trează atenţia publicului de la primul până la ultimul acord. Prezentă, cu o sonoritate îngrijită, orchestra Operei din Constanţa sună ca un ansamblu aflat în plină formă, fenomen petrecut şi sub bagheta invitatului bulgar Evgheni Dimitrov, în Trubadurul. La fel de plăcut impresionează corul, care pe plan muzical (poate mai puţin din punctul de vedere al mişcării scenice – dar aici s-ar simţi şi nevoia unei mâini regizorale ferme) este ireproşabil (pregătirea îi aparţine maestrului de cor Adrian Stanache). Pentru că vorbeam despre prietenia artistică româno-bulgară, acest spectacol poartă semnătura lui Ognian Draganov – regia artistică şi Boris Stoinov, Tvetanka Stoinova – scenografia (eficientă, fără să presupună instalări şi dezinstalări complicate, care ar fi generat o scădere a ritmului şi subliniind coloristic dominanta întunecată a libretului). În privinţa soliştilor, cvartetul principal Contele de Luna – Leonora – Azucena – Manrico a avut o singură scădere, baritonul Camil Mara din Timişoara, cu un discurs mai aspru, ceilalţi trei impresionând extrem de plăcut. Şi ne referim la soprana Stela Sârbu – cu o voce sonoră şi o frazare încântătoare, tenorul bulgar Kamen Chanev – al cărui glas luminos domină toate momentele în care apare şi mezzo-soprana bulgară Bojka Vasileva, care actulamente cântă în Egipt, un temperament dramatic, convingător, cu un discurs muzical extrem de convingător.

Am asistat la un spectacol captivant, în care am recunoscut cu plăcere toate ariile şi corurile celebre, ceea ce nu e deloc puţin, dacă ne raportăm la mijloacele locale, mult inferioare (financiar şi, implicit, artistic, celor din centrele muzicale cu o tradiţie mai puternică). Cu siguranţă, la Festivalul internaţional de operă şi balet de la Constanţa ai ocazia de a petrece constant seri muzicale extrem de plăcute şi satisfacţia de a vedea săli pline.