Familia şi alte orătănii - Pieces of April

Ştiu exact de cînd nu am mai văzut un film care să amuze şi emoţioneze în egală măsură: de la In America lui Jim Sheridan încoace - adică fix cam de un an... Acum, acest film se numeşte Pieces of April (tradus, destul de aiurea, prin Cină cu bucluc, ceea ce te face să te gîndeşti la o comedie franţuzească debilă). Da, este o comedie, dar este şi o dramă, iar trecerea de la una la alta e-atît de firească încît nu ai nici o clipă sentimentul „genurilor”. Dacă seamănă cu ceva, Pieces of April seamănă tocmai cu filmul lui Sheridan: are în centru o familie, se petrece într-un cartier sărac din New York şi ajunge, într-un timp record (80 de minute), să spună atît de multe despre iubire, viaţă & moarte (fără majuscule!) încît te-ntrebi, pe bună dreptate, de ce alte filme nu reuşesc. Cu-atît mai mult cu cît, se vede cu ochiul liber, filmul e făcut la sub-buget: pare filmat cu o cameră video, ceea ce nu-i slăbeşte intensitatea şi nu-i diminuează calităţile - dimpotrivă: filmul are acea directeţe fără bla-bla-uri pe care-o asociem peliculelor independente. Pieces of April - care este debutul ca regizor al scriitorului & scenaristului Peter Hedges - lasă pe marginea trotuarului multe pelicule cu pretenţii mari & idei mici, sau deloc.

Deşi povestea absoarbe, puţin cîte puţin, mai toate ingredientele interrasial / multiculturale (April e combinată cu un negru şi locuieşte într-un imobil în care are ca vecini alţi negri, asiatici, punkeri, freakşi etc.), nu are nimic tezist. April (Katie Holmes din Wonder boys) şi-a invitat familia de Ziua Recunoştinţei. Cînd să pună curcanul în cuptor, constată că aragazul nu-i merge. Aşa că se plimbă cu „turkey”-ul de la un vecin la altul, de la un etaj la altul, în aşteptarea familiei (pe drum, cu maşina) pe care nu vrea s-o dezamăgească...

Dar April nu este cîtuşi de puţin „fata model”! Nu e nici Mămica de ocazie / Raising Helen, nici Nevasta perfectă / Birthday girl; e o fată oarecare, cu o viaţă plină de fire încurcate & multe nevroze nerezolvate. Iar maică-sa, Joy (geniala Patricia Clarkson!), cu care nu s-a-nţeles niciodată, e pe moarte (cancer la sîni), aşa că toată familia îi înghite greţurile & hachiţele. Nimeni, din familie, nu este idealizat: nici tatăl, Jim, grăsanul veşnic optimist pentru că destul de naiv (Oliver Platt, excelent), nici cealaltă fiică, Beth, o mucoasă plicticoasă (Alison Pill), nici fratele, Timmy, maniac al camerei foto (John Gallagher jr.), în fine, nici bunica Dottie, senilă şi, ca atare, senin de indiferentă (Alice Drummond).

Hedges - care a scris romanul după care s-a făcut What's Eating Gilbert Grape?, filmul cu Johnny Depp şi Leonardo di Caprio, şi care a co-scenarizat About a boy, după romanul lui Nick Hornby - spune povestea printr-un continuu montaj paralel, focalizînd, fără ostentaţie, pe cîteva scene: mini-criza lui Joy, cînd se dă jos din maşină şi-ncearcă să facă autostopul înapoi acasă, „Thanksgiving-story”-ul povestit de April - stîngaci - familiei de chinezi, în fine (momentul cel mai emoţionant al filmului) epifania lui Joy, într-un WC, cînd surprinde o scenă de abandon matern care o duce înapoi în timp, aducînd-o, totodată, cu picioarele pe pămînt... Sînt scurte sugestii revelatoare, care demonstrează măiestria de portretist a lui Hedges şi încăpăţînarea sa în a nu ceda facilităţii clişeului - de a lua locul comun şi a-i suci gîtul, dezvăluind umanitatea (ascunsă) a unei situaţii.

Pieces of April este un film profund adevărat, ceea ce înseamnă că nu face concesii nici reţetei „comice”, nici celei „dramatice”. Pur şi simplu, se mulţumeşte să spună o poveste care are cîte puţin din amîndouă. Ca orice poveste ruptă din viaţă.



Pieces of April/Cina cu bucluc, regie şi scenariu: Peter Hedges, cu Katie Holmes, Patricia Clarkson, Oliver Platt. Imaginea: Tami Reiker. Prod. SUA, 80 min.