Adevărul literar şi artistic / septembrie 2010
American, The

Regizorul filmului The American pare că strigă mut prin toate cadrele: "Sunt european, fac lucrurile diferit!" Iată un antithriller minimalist, făcut ca şi cum regizorul Anton Corbijn ar fi tras cu un ochi la Antonioni şi cu altul la "noul val" românesc. 
 

Se întâmplă... mai nimic... în cadre lungi, ritm stagnant şi atmosferă "contemplativă". Are un formalism îngheţat, de parcă toată vigoarea i-ar fi fost suptă cu pompa de vid. Regizorul pare că strigă mut prin toate cadrele: "Sunt european, fac lucrurile diferit!". George Clooney (care trece prin film cu o impenetrabilă, dar vai cât de atragătoare, poker face) e un asasin plătit pe nume Jack, care se trezeşte înconjurat de inamici pe un lac suedez izolat, acoperit de gheaţă. Are loc un schimb de focuri. În tăcere... Începutul ne oferă o indicaţie asupra a ceea ce urmează: frigiditate & singurătate & secvenţe întregi în care George seduce, silenţios, aparatul de filmat.
 

Action thriller fără acţiune
 

Pelicula, ecranizare a unui roman de Martin Booth, e un action thriller care refuză să aibă acţiune şi care abundă în imagini calofile, stilizate. Jack se refugiază în Italia, în splendida regiune Abruzzo, dar nu vă gândiţi ca se dedă unei dolce vita senzuale; el preferă să ducă o existenţă monahală alcătuită din exerciţiu, vigilenţă şi vizite la cafenelele locale. Ascetismul îi este însă spulberat de o prostituată sexy, cu inimă mare. Tonul reverenţial e dublat de o succesiune de tablouri fără viaţă. În final, ni se cere să ne pese, dar e deja prea târziu. O nouă victorie a stilului asupra substanţei.
 

The American are, până la un punct, o calitate hipnotică, până când ea devine repetitivă. Chiar mai era nevoie de încă o chestie sterilă despre "ultima misiune înainte de pensionare a unui ucigaş plătit"? Pe praful ăsta, aş fi prima care ar aplauda un thriller atipic, esenţializat, dar dorinţa de "altceva" nu mă orbeşte într-atât încât să nu văd că pelicula e neverosimilă, duce lipsă de frisoane şi de orice dram de conexiune emoţională. Şi eu m-am săturat de atâtea explozii, urmăriri şi cascadorii absurde care încearcă să compenseze micimea personajelor şi subţirimea intrigii.
 

Problema e că aici nu avem aceste excitaţii facile, însă personajul principal rămâne la fel de unidimensional şi de opac. În plus, chiar dacă arată mai bine, "The American" nu e cu mult mai inteligent decât your average thriller: povestea e neverosimilă şi se foloseşte de prea multe coincidenţe ca să avanseze. De ce am petrece atât de mult cu inertul Jack (iar întrebarea asta vine de la un fan cu state al lui Clooney), care ne oferă atât de puţin şi pe care îl vedem, chiar din start, că împuşcă în spate o femeie ne­înarmată şi inocentă? Nici măcar un actor cu charisma lui George nu ne poate convinge că un asemenea personaj merită un film întreg, chit că regizorul încearcă să ne arate că, în spatele carcasei dure, există un suflet sensibil, cu o pasiune pentru fluturi. Ei, nu zău!....



Regia: Anton Corbijn Cu: George Clooney, Irina Björklund, Samuli Vauramo, Lars Hjelm, Thekla Reuten

0 comentarii

În programul cultural

Film Now
21.05.2021 21,45; 04.15

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus