Sult / Foamea / Hunger
Danemarca / Norvegia / Suedia, 1966, 83', dramă
Regia şi montajul: Henning Carlsen
Scenariul: Henning Carlsen, Peter Seeberg (ecranizare după romanul omonim al scriitorului Knut Hamsun)
Imaginea: Henning Kristiansen
Muzica: Krzysztof Komeda
Cu: Per Oscarsson, Gunnel Lindblom şi Birgitte Federspiel
Distribuit de: Athena Film
În 1890, în Christiania, Pontus, un scriitor şomer, sărac, în pragul foametei, este pe punctul de a fi dat afară din cămăruţa umilă pe care o ocupă într-o pensiune.
Singuraticul Pontus scrie un articol, iar speranţa lui este ca un editor de la un ziar local să-i cumpere creaţia pentru a avea bani de mâncare şi chirie. Pontus este prea mândru pentru a accepta orice ajutor sau bani cu împrumut şi, în ciuda aspectului sărăcăcios, insistă că nu are nevoie de nimic. Suferă umilinţă după umilinţă, ceea ce îl duce în pragul nebuniei. Încearcă să se angajeze pe un post de contabil, dar este refuzat; încearcă să se angajeze ca pompier, dar nu trece testul psihologic. Începe să aibă halucinaţii şi să viseze cu ochii deschişi. Una dintre închipuiri se învârte în jurul lui Ylajali, o femeie în aparenţă foarte rafinată, pe care o întâlneşte pe stradă. Visul lui pare să devină realitate în momentul în care editorul îi cere să rescrie articolul într-un stil jurnalistic şi când Ylajali acceptă o întâlnire cu el.
Henning Carlsen s-a născut pe 4 iunie 1927 în Aalborg, Danemarca. În stilul cinema verité, prin trilogia documentară - Bătrânii (1961), Portrete de familie (1964) şi Tinerii (1965), Carlsen creează un portret clasic al Danemarcei anilor '60, surprinzând revoluţia şi transformarea naţiunii într-o societate modernă şi prosperă.
În 1962 Carlsen îşi continuă cariera cinematografică realizând primul său film de lungmetraj, o dramă socială - Dilemma. Pentru ecranizarea romanului din 1958 al lui Nadine Gordimer despre apartheid, Carlsen filmează ilegal în Africa de Sud, cu camera ascunsă. În 1966, ecranizează romanul autobiografic al scriitorului norvegian Knut Hamsun - Foamea, considerat o capodoperă a realismului social, cu care participă în competiţia oficială la Festivalul de Film de la Cannes. În anul următor, Carlsen regizează comedia romantică People Meet and Sweet Music Fills the Heart bazat pe romanul lui Jens August Schade.
De-a lungul carierei sale, Carlsen a scris scenarii şi a regizat 18 filme. În 2012 Carlsen a primit premiul Robert pentru întreaga carieră.
Premii: Cel mai bun actor - Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, 1966; Cel mai bun film şi cel mai bun actor - Premiile Bodil,1967; Cel mai bun actor - Premiile Guldbagge, 1967; Cel mai bun actor - Premiile Societăţii Naţionale a Criticilor de Film, S.U.A, 1967.
Ora 19:00, Cinemateca Eforie
En familie / În familie / A Family
Danemarca, 2010, 102', dramă
Regia: Pernille Fischer Christensen
Scenariul: Pernille Fischer Christensen, Kim Fupz Aakeson
Imaginea: Jakob Ihre
Montajul: Janus Billeskov Jansen; Anne Østerud
Muzica: Sebastian Øberg
Cu: Jesper Christensen, Lene Maria Christensen, Johan Philip Asbæk
Distribuit de: TrustNordisk
În familie este o poveste emoţionantă şi de actualitate despre legăturile complicate dintr-o familie şi despre urmărirea propriilor vise.
Ditte este proprietara unei galerii de artă, are un prieten care o iubeşte, iar visul de a lucra la New York este pe cale să i se realizeze. Dar Ditte este şi moştenitoarea unei faimoase dinastii de brutari, Rheinwald, şi când tatăl său cade pradă unei boli necruţătoare, Ditte se află în faţa unei dileme: să îşi urmeze propriile vise sau să continue tradiţia familiei?
Pernille Fischer Christensen s-a născut în 1969. Şi-a început cariera în cinematografie când avea numai 20 de ani, ca asistent al lui Tómas Gislason. În 1993 s-a înscris la Colegiul European de Film unde a colaborat cu Nanna Arnfred. În 1999 a absolvit Şcoala Naţională de Film cu scurtmetrajul India, care a câştigat premiul al treilea la secţiunea Cinéfondation a Festivalului de Film de la Cannes. A debutat în lungmetraj cu A Soap (2006), premiat la Festivalul de Film de la Berlin cu Marele Premiul al Juriului - Ursul de Argint şi cu Premiul pentru cel mai bun debut. În 2008 a realizat Dancers, foarte apreciat de critica internaţională.
Premii:
Premiul FIPRESCI - Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, 2010; Premiul Narrative - Festivalul Internaţional de Film de la Los Angeles, 2010; Silver Dolphin pentru cea mai bună imagine - Festivalul Internaţional de Film de la Tróia, Festróia, 2010; Cel mai bun actor - Festivalul Internaţional de Film de la Valladolid, 2010; Cea mai bună actriţă - Premiile Bodil, 2012.
Ora 21:00, Cinemateca Eforie
Play
Suedia / Danemarca / Finlanda, 2011, 118', dramă
Regia: Ruben Östlund
Scenariul: Ruben Östlund, Erik Hemmendorff
Imaginea: Marius Dybwad Brandrud
Montajul: Ruben Östlund, Jacob Schulsinger
Muzica: Saunder Juurians, Danny Bensi
Cu: Kevin Vaz, Anas Abdirahman, Sebastian Blykert, Yannick Diakité
Distribuit de: Clorofilm
Am vrut să atrag atenţia asupra felului în care comportamentul de grup influenţează comportamentul individual. [...] Însă ceea ce m-a interesat mai mult a fost felul în care, în ciuda faptului că victimele erau ameninţate, existau momente de compasiune şi chiar solidaritate care marcau dinamica dintre grupuri. Momente în care, pentru scurt timp, personajele ieşeau din paradigma nemiloasei "legi a pumnului". (Ruben Östlund)
Play se bazează pe fapte reale, pe frecventele cazuri de intimidare la vârste fragede. În perioada 2006 - 2008, în centrul oraşului Göteborg, în Suedia, un grup de tineri de 12-14 ani îi jefuiesc pe alţi tineri, printr-o elaborată schemă, "şmecheria cu fratele", bazându-se mai degrabă pe retorica de "gaşcă", decât pe violenţă sau agresiune fizică.
Ruben Östlund s-a născut în Suedia, în 1974. A absolvit Şcoala de Film de la Universitatea din Göteborg, unde şi-a şlefuit talentul pentru secvenţe bine gândite, pe care şi l-a descoperit şi antrenat în timpul lungilor partide de schi care au rezultat în trei filme dedicate acestui sport. Este recunoscut pentru simţul umorului şi precizia cu care înfăţişează comportamentul omului ca "animal social". Play este ce-al treilea film de lungmetraj, a cărui premieră a avut loc la Cannes, fiind selecţionat în cadrul secţiunii Quinzaine des Réalisateurs. Filmul său de debut - The Guitar Mongoloid (2004) a câştigat Premiul FIPRESCI la Moscova în 2005, iar Involuntary (2008) a fost premiat în cadrul secţiunii Un Certain Regard, la Cannes, în 2008 şi a fost prezentat în ediţia 2010 a Festivalului Filmului European.
