Karla og Jonas / Karla şi Jonas / Karla and Jonas
Danemarca, 2010, 85', film pentru copii
Regia: Charlotte Sachs Bostrup
Scenariul: Iben Gylling
Imaginea: Henrik Kristensen
Montajul: Anders Villadsen
Muzica: Jeppe Kaas
Cu: Elena Arndt-Jensen, Joshua Berman şi Nanna Koppel
Distribuit de: TrustNordisk
Karla, o adolescentă de 13 ani, e îndrăgostită de Jonas, dar pentru nimic în lume nu i-ar spune. Cea mai bună prietenă a ei o împinge să-l sune, Jona o invită să-l viziteze în orfelinatul unde locuieşte. Karla îl compătimeşte pe prietenul ei orfan, care nu are o familie "adevărată". Ca urmare, îl însoţeşte pe acesta într-o aventură extraordinară, dar periculoasă, în căutarea mamei biologice.
Charlotte Sachs Bostrup s-a născut în 1963 în Danemarca. S-a format ca actriţă în perioada 1983-1987 sub îndrumarea Galinei Brenaa, iar în 1995 a absolvit Şcoala Naţională de Film, secţia scenografie. Filmul de debut al lui Bostrup - Anja şi Viktor (2001), precum şi continuarea Anja după Viktor (2003) au fost succese de box-office în Danemarca. Al patrulea film, Lost Generation (2004), bazat pe un bestseller danez din anii \'70, este o dramă despre declinul unei familii în perioada 1954-1974. Din 2007 până în 2010, Charlotte Sachs Bostrup a ecranizat cele trei romane ale lui Renée Toft Simonsen - Lumea Karlei (2007), Karla şi Katrina (2009) şi Karla şi Jonas (2010).
Festivaluri: Festivalurile Internaţionale de Film pentru copii de la Seul, Zilin, Kristiansand, BUFF, 2011; TIFF, Giffon, Robert, Malmö, 2011.
Ora 18:00, Cinema Studio
Dansen med Regitze / Dansând cu Regitze / Walzing Regitze
Danemarca, 1989, 102', dramă
Regia: Kaspar Rostrup
Scenariul: Kaspar Rostrup, Karen Bentzon
Imaginea: Claus Loof
Montajul: Grete Møldrup
Muzica: Fuzzy
Cu: Frits Helmuth, Mikael Helmuth şi Ghita Nørby
Distribuit de: TrustNordisk
Karl Åge şi Regitze găzduiesc o petrecere pentru prietenii apropiaţi, fiul lor şi familia acestuia. Karl Åge este tăcut şi reţinut; Regitze este spirituală şi plină de viaţă. Karl rememorează evenimente din trecut: dragostea la prima vedere în timpul războiului, viaţa cu Regitze de dinaintea căsătoriei, cum a făcut greva foamei mama lui Regitze când ei doi au hotărât să nu îşi boteze fiul, şi tot aşa. Karl îşi mai aminteşte cum Regitze l-a confruntat pe profesorul fiului lor, când acesta l-a plesnit pe băiat. Îşi aduce aminte de plăcerea ei de a dansa şi de frica lui că neîndemânarea de care dădea dovadă ar putea duce la sfârşitul relaţiei dintre ei. Acum, în lumina serii, Karl are alte lucruri de înfruntat...
Kaspar Rostrup, actor şi regizor danez, s-a născut în 1940, în Frederiksberg. După ce a absolvit Şcoala de teatru din Aarhus în 1966, a fost directorul artistic al teatrului experimental Vestergade 58, până în 1968. La începutul anilor \'70 a regizat mai multe seriale de televiziune şi piese de teatru. În 1981 debutează ca regizor de film cu Jeppe of the Hill. În 1984 devine directorul teatrului Gladsaxe, cadru în care creează conceptul de teatru total. În 1992 devine afiliat al Nordisk Film.
Premii: Cel mai bun film, cel mai bun actor în rol principal, cea mai bună actriţă în rol principal, cel mai bun actor în rol secundar, cea mai bună actriţă în rol secundar - Premiile Bodil, 1990; Premiul Publicului - Zilele Filmului Nordic, Lübeck, 1990; Cel mai bun film - Festivalul de Film de la Montréal, 1990; Cel mai bun film, cea mai bună actriţă, cel mai bun actor, cel mai bun machiaj - Premiile Robert ale Academiei Daneze de Film, 1990.
Ora 20:00, Cinema Studio
La fée / Zâna / The Fairy
Belgia / Franţa, 2011, 94', comedie
Regia şi scenariul: Dominique Abel, Fiona Gordon, Bruno Romy
Imaginea: Claire Childeric, Jean-Christophe Leforestier
Montajul: Sandrine Deegen
Cu: Dominique Abel, Fiona Gordon, Bruno Romy, Philippe Martz
Distribuit de: MK2
Dom este paznic de noapte într-un mic hotel din Le Havre. Într-o seară, la recepţie, soseşte o femeie fără bagaje şi fără pantofi. Numele ei este Fiona. Aceasta îi spune lui Dom că este zână şi-i poate îndeplini trei dorinţe. A doua zi, două dorinţe s-au împlinit deja, însă zâna Fiona dispare în mod misterios. Dom, îndrăgostit de ea, porneşte s-o caute.
Dominique Abel este belgian, Fiona Gordon e canadiană, dar s-a născut în Australia. Studiază împreună teatrul la Paris şi creează mai multe spectacole burleşti, cu care pleacă în turneu în peste 20 de ţări. În 1989 se instalează la Bruxelles, într-o fostă fabrică de cărucioare. În acelaşi an debutează şi în cinematografie.
Bruno Romy este francez. A fost pe rând profesor de matematică, şef de magazin, clovn, regizor de teatru..., după care a decis să facă filme.
Cei trei iubesc marea, locurile de tranzit şi personajele marginale. În aceeaşi formulă inedită şi foarte personală de a face film (în care sunt şi actori, şi scenarişti, şi regizori), îi regăsim în L'Iceberg (2005) şi Rumba (2008).
Selecţii în festivaluri: Quinzaine des Réalisateurs - Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, 2011.
Ora 22:00, Cinema Studio
La prima cosa bella / Prima amintire frumoasă / The First Beautiful Thing
Italia, 2010, 111', comedie dramatică
Regia: Paolo Virzì
Scenariul: Paolo Virzì, Francesco Piccolo, Francesco Bruni
Imaginea: Nicola Pecorini
Montajul: Simone Manetti
Sunetul: Maricetta Lombardo
Cu: Valerio Mastandrea, Micaela Ramazzotti, Stefania Sandrelli, Claudia Pandolfi, Dario Ballantini
Distribuit de: Independenţa Film
Când superba Anna primeşte titlul de Cea mai frumoasă mamă la un concurs de frumuseţe din Livorno, soţul ei Mario nu mai poate de gelozie. De atunci haosul domneşte în familie, iar filmul lui Paolo Virzi va urmări cele mai importante aventuri ale acesteia pe o perioadă de aproape patru decenii...
Paolo Virzì s-a născut în Livorno, în 1964. Este unul dintre cei mai apreciaţi regizori contemporani, continuând tradiţia comediilor în stil italian. A studiat literatura şi filosofia la Universitatea din Pisa şi cinematografia la Roma, unde l-a întâlnit pe Furio Scarpelli, care i-a devenit mentor şi colaborator. Virzì debutează în 1994 cu La Bella Vita, primit cu entuziasm la Festivalul de Film de la Veneţia şi recompensat cu Premiul David di Donatello pentru cel mai bun film. Se bucură din nou de success cu Ovo Sodo (1997), câştigător al Premiului Juriului la Veneţia, în acelaşi an. Din filmografia sa mai fac parte filmele: Baci e Abbracci (1999), My Name is Tanino (2002), Caterina Va in Città (2003), N - Io e Napoleone (2006), Tutta la Vita Davanti (2008), L'uomo che aveva picchiato la testa (2009) etc.
Premii: Cel mai bun actor, cea mai bună actriţă, cel mai bun scenariu - Premiile David di Donatello, 2010; Cea mai bună actriţă - Globurile de Aur, Italia, 2010; Cea mai bună actriţă, cele mai bune costume, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu - Premiile Sindicatului Italian al Jurnaliştilor de Film, 2010; Premiul Criticilor - Festivalul Mediteranean de la Montpellier, 2010; Trofeul Ciak pentru cel mai bun film - Festivalul Internaţional de Film de la Salerno, 2010; Cel mai bun actor, cea mai bună actriţă, cea mai bună imagine, cea mai bună scenografie - Festivalul de Film Sannio, 2010.
