Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Visul lui Adalbert

Când Steaua câştiga la Sevilla... - Visul lui Adalbert


TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Cu Visul lui Adalbert - debutul în lungmetraj al tânărului regizor Gabriel Achim, autor până acum doar al unor apreciate "scurte" - se poate spune că etern "searbăda" şi fascinanta cinematografie românească descoperă postmodernismul cinematografic.

Bineînţeles, evenimentul se produce cu decenii întârziere faţă de lansarea modei în Occident, faţă de filmele lui Woody Allen, care au "setat" astfel de abordări ale materialului cinematografic preexistent.

La noi, până acum, doar tentative timide în acest sens - cum ar fi scurtmetrajul lui Gabriel Sîrbu, Filmul... cum era? (1999). Ca orice început, şi Visul lui Adalbert este timid şi plin de lucruri contestabile, dar important este că filmul propune altceva, poate fi o ieşire din "încremenirea în proiect"- ul minimalist a noului val douămiist din cinematografia românească.

Revelaţie a secţiunii Zilele Filmului Românesc de la TIFF 2011, unde a fost prezentat în premieră, filmul a mai primit, de-atunci, şi un Premiu special al juriului la Tallinn, Estonia.

Reconstituirea reloaded / reîncărcată

Lungmetrajul de debut al lui Gabriel Achim se inspiră direct din capodopera lui Lucian Pintilie, Reconstituirea - de data aceasta însă nu în dimensiunea sa (neo)realistă şi de cinema "cu sufletul la gură", ci pe o linie parodică, intertextuală şi postmodernă, o rara avis ("pasăre rară") în cinematograful românesc.

Finalul Visului lui Adalbert este o rescriere explicită a finalului Reconstituirii, iar filmul revelează un mare talent, ludic şi cu o ironie neinhibată la adresa tuturor poncifelor cinematografice, de ieri şi de azi.

Coscris de Achim împreună cu literatul Cosmin Manolache, Visul lui Adalbert colecţionează, mai întâi, toate clişeele mentalului colectiv despre anii '80 ai "epocii de aur" (filmul se întâmplă pe parcursul unei singure zile, cea de după marea finală câştigată de Steaua cu Barcelona, în 1986).

Nu mai avem, însă, de-a face cu "nostalgia" după "anii tinereţii noastre", ci cu o ironizare a ceea ce deja se constituie într-un poncif narativ. Pe de altă parte, sunt citate copios - în "filmul-din-film" Visul lui Adalbert, dar nu numai - capodopere cinematografice precum Timpuri noi, Un chien andalou, Stalker sau 2001: A Space Odyssey.

Finalul îl reproduce pe cel scris de Horia Pătraşcu pentru Pintilie: reconstituirea unui grav accident, pentru un film de protecţia muncii, duce la repetarea accidentului.

Acest lucru este "anunţat" de câteva ori pe parcursul filmului: oamenii care împing maşina cu mama unui mare ştab reproduc o scenă din "Reconstituirea", acest ştab când apare, la final, îl imită pe George Constantin, procurorul din filmul clasic, iar şeful personajului principal, cineast amator pentru protecţia muncii, i se adresează cu "Te crezi Pintilie al p... mele!".

Un drum nou

Declaraţie cinefilă "de dragoste", comedie "de public", film "de epocă" ("de aur") sau doar o glumă inteligentă, Visul lui Adalbert lansează un drum artistic nou, pe care cinemaul românesc - al cărui "minimalism" narativ este deja considerat "obosit" de multe voci - o poate apuca cu succes.

Pentru a merge pe aceeaşi linie cinefilă, se pare că titlurile cu Visul... poartă noroc filmului românesc: Visul lui Tănase (1932, cu legendarul comic interbelic), Visul lui Liviu  (2004, mediumetrajul lui Corneliu Porumboiu) şi, acum, Visul lui Adalbert.

Totodată, filmul reprezintă primul rol principal pentru Gabriel Spahiu, actor-cheie al noului val românesc, care vine după turul de forţă din Film pentru prieteni al lui Radu Jude (unde e singur pe ecran timp de aproape 60 de minute).

Visul lui Adalbert (România, 2011)
Regia: Gabriel Achim
Cu: Gabriel Spahiu, Mimi Brănescu, Coca Bloos



 Toate articolele despre Visul lui Adalbert


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Doinel Tronaru


Alte articole

 O comedie romantică de întreprindere - Visul lui Adalbert, Andrei Luca
 O comedie dulceagă - Visul lui Adalbert, Florin Barbu
 Despre cumplitul comunism cu ironie - Visul lui Adalbert, Irina-Margareta Nistor
 Visul lui Adalbert la TIFF 2012 Sibiu, Comunicat de presă
 Visul lui Adalbert - proiecţie şi dezbatere în cadrul proiectului Film Menu - Să Film!, episodul 3, Comunicat de presă
 Toate articolele despre Visul lui Adalbert


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer