Povestea din Les uns et les autres se întinde pe mai multe decenii, '30, '40, '50, fiind nuanţată prin bucăţile de muzică alese cu mare atenţie, şi cuprinde frânturi şi frângeri de existenţe căzute sub cenuşa evenimentelor politice de atunci. Muzica este cea care reface echilibrul acelei lumi, care o readuce la, cel puţin, aparenţa unui normal, scăpându-i pe oameni de alienare şi cicatrizând toate acele răni provocate de lucruri ce le-au schimbat cursul vieţii în mod nedorit.
Am văzut apoi GasLand (documentar, SUA, 2010), scris şi regizat de Josh Fox. Mi-a captat atenţia imediat, pentru că vorbeşte despre o problemă ultractuală din Statele Unite, contaminarea apei subterane cu substanţe chimice extrem de nocive ce provin din gazele naturale. Iar apa aceasta se presupune că este apa de băut şi apă folosită pentru spălat etc. de către milioane de americani. Înainte ca mii şi milioane de foraje să fie făcute în puţurile cu apă de lângă casele oamenilor, această apă era foarte bună şi era folosită pentru orice. Acum apa ia foc, depune sedimente de consistenţa mâlului şi are o culoare variabilă de la galben la cenuşiu. Lucru ce i-a îngrijorat, fireşte, pe localnici, iar la apelul acestora către companiile ce au făcut forajele, răspunsurile care li se dau sunt de tipul "apa este perfect normală şi bună de băut" (deşi ea este aproape neagră şi lasă nisip) şi "nu vă îngrijoraţi, situaţia este cât se poate sub control, aveţi încredere în expertiza noastră" (deşi pisica şi calul unei familii din zona afectată pierd masiv păr şi încep să slăbească văzând cu ochii, iar oamenii încep să aibă probleme de sănătate din senin, fix după încheierea forajelor).
Documentarul trebuie trecut prin filtrul conştiinţei, deşi nu este neapărat o problemă ce ne vizează în mod direct. Adepţii teoriilor conspiraţioniste ar fi fericiţi văzând astfel de descoperiri proiectate pe ecranele din toată lumea. Dar cred că lumea ar trebui să ştie ce se întâmplă în jurul nostru. Şi dacă ştie deja, să-şi reamintească. Toate issues-urile pe teme ecologice sunt puse în discuţie din ce în ce mai mult în ultimii ani. Pentru că ne confruntăm într-adevăr cu probleme, iar pe viitor ne vom confrunta cu probleme încă şi mai serioase. Şi doar prin readucerea în discuţie a ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi în lumea întreagă putem găsi soluţii, parţiale sau incomplete, nici nu mai contează, dar ceva trebuie făcut.