martie 2005
Finding Neverland
Premiul Oscar – Best Original Score
5 Nominalizări Globul De Aur

Distribuţie: Johnny Depp, Kate Winslet, Julie Christie, Dustin Hoffman
Regie: Mark Forester
Scenariu: Allan Knee şi David Magee
Imagine: Roberto Schacfer
Costume: Alexandra Byrne şi Mary Kelly
Montaj: Matt Chesse

Sinopsis:

Imaginaţia fără limite a celui care l-a creat pe Peter Pan, puterea stilului său sunt cele care dau o notă aparte acestei povestiri emoţionante, inspirate din viaţa autorului scoţian James Mathew Barrie. In Finding Neverland, regizorul Marc Forster (Monster's ball) şi o distribuţie impresionantă din care fac parte Johnny Depp, Kate Winslet, Dustin Hoffman şi Julie Christie abordează dintr-un punct de vedere cu totul nou romanul Peter Pan, un clasic al literaturii pentru copii, care este la fel de apreciat de adulţii de pretutindeni. Finding Neverland îmbină fantezia şi realitatea de zi cu zi, privind cu aceeaşi detaşare dificultăţile şi durerile vieţii de adult, dar şi farmecul aparte şi inocenţa copilărească a băiatului care rămâne veşnic tânăr.

Totul a început atunci când dramaturgul scoţian de succes J.M. Barrie (Depp) a asistat la premiera piesei sale, primită cu reţineri de înalta societate britanică. Un adevărat geniu literar al perioadei sale, dar plictisit de aceleaşi teme învechite, Barrie se află în căutarea inspiraţiei. Pe neaşteptate, găseşte un subiect nemaipomenit în timp ce se plimba împreună cu Porthos, câinele său, prin Grădinile Kensington din Londra. Acolo, Barrie întâlneşte familia Llewelyn Davies: patru băieţei orfani şi mama acestora, o frumoasă văduvă (Winslet).

In ciuda dispreţului neînduplecatei bunici a băieţilor - Emma du Maurier (Christie) - şi a resentimentelor propriei sale soţii (Radha Mitchell), Barrie se împrieteneşte cu familia, întrecându-se cu băieţii în farse, deghizări, jocuri şi tot felul de răutăţi, născocind lumi imaginare pline de castele, regi, cowboy şi indieni, piraţi şi naufragiaţi. Transformă simple dealuri în ascunzişuri ale unor vase de război, lupă cu săbii magice şi zboară în regatul zânelor, iar băieţii Llewelyn Davies fac cunoştinţă cu "Băiatul pierdut din Tărâmul de Nicăieri".

Din emoţiile şi aventurile acestor copii va apărea cea mai cunoscută capodoperă a lui Barrie, Peter Pan. La început, compania sa de teatru îl priveşte cu scepticism. In timp ce loialul său producător Charles Frohman (Hoffman) se teme că va pierde totul din cauza acestui proiect nebunesc, Barrie începe repetiţiile şocându-i pe actori cu pretenţii bizare, cerându-le să zboare peste scenă, să vorbească cu zâne alcătuite din lumină sau să poarte costume de crocodil.

Dar atunci când Barrie este în sfârşit gata să-l prezinte publicului pe Peter Pan, o tragică întorsătură a destinului îl va face pe scriitor şi pe cei care-l îndrăgesc să realizeze importanţa credinţei.

Despre producţie:

Regizorul Marc Forster căuta ceva cu totul special, când producătorul Richard Gladstein, nominalizat la Premiile Academiei, i-a adus scenariul lui David Magee, intitulat Finding Neverland. Forster a fost deîndată atras de poveste, care creiona întâmplările şi emoţiile din spatele evoluţiei lui Peter Pan, ale cărui aventuri au milioane de admiratori pretutindeni în lume.

Insiprat de prietenia autentică dintre J.M. Barrie şi familia Llewelyn Davies, Finding Neverland foloseşte aceleaşi teme care au asigurat succesul piesei lui Barrie: miracolul imaginaţiei, nostalgia pentru inocenţa copilăriei şi nevoia de a crede în ceva magic, deosebit de realitatea cotidiană.

"Am văzut acest film ca pe o poveste despre puterea imaginaţiei, care-ţi permite să te transpui într-o altă lume, şi despre profunda nevoie umană pentru iluzii, vise şi credinţe care ne inspiră, chiar şi atunci când ne confruntăm cu o tragedie", comentează Forster. "Pentru mine, totul se rezumă la forţa imaginaţiei, care transformă totul – care-ţi permite să fii altfel decât eşti în realitate, chiar dacă nimeni nu crede în tine".

Pentru Richard Gladstein, Finding Neverland s-a dovedit a fi "o ocazie unică de a crea un film care să combine o dramă intimă, extrem de personală cu incredibile accente de imaginaţie, de invenţie pură". El adaugă: "Este o poveste pentru copilul din noi".

Scenariul lui David Magee pentru Finding Neverland a fost adaptat pornind de la piesa celebrului dramaturg Allan Knee, The Man Who Was Peter Pan, care conţine o serie de conversaţii imaginare între Barrie şi băieţii Llewelyn Davies. Producătorul Nellie Bellflower văzuse piesa în cadrul unui atelier teatral şi a achiziţionat de îndată drepturile de ecranizare, implicându-l şi pe Magee în proiect. Bellflower observă: "Piesa lui Alan Knee este de fapt povestea emoţionantă a unui bărbat care se transformă într-un fel de tată pentru aceşti băieţi, pe care-i ajută să se confrunte cu o tragedie teribilă. Din totdeauna mi-a plăcut Peter Pan, iar piesa lui Alan s-a dovedit a fi un minunat punct de pornire pentru a explora procesul de creare a lui Peter Pan şi a temelor sale universale".

Magee observă: "Scenariul meu nu este o simplă relatare a întâmplărilor prin care a trecut Barrie în timp ce scria Peter Pan. Am vrut ca povestea mea să fie despre maturizare, despre ce înseamnă să devii responsabil pentru cei din jurul tău. Sper ca oamenii să vadă acest film ca pe un omagiu respectuos adus geniului creativ al lui Barrie, dar în acelaşi timp aş vrea să-şi dea seama că putem creşte fără să pierdem neapărat toată inocenţa copilărească sau puterea de a mai crede în minuni".

Magee şi-a dat seama că pe măsură ce scria, povestea devenea din ce în ce mai personală şi mai emoţionantă. "Primul meu copil urma să se nască în curând atunci când eu m-am apucat de acest material, iar tatăl meu era pe patul de moarte, după o lungă luptă cu cancerul, aşa că mă gândeam intens la ce înseamnă să te maturizezi, începeam să-mi dau seama că timpul nu iartă pe nimeni", explică el. "Pentru mine, personajul central al acestei poveşti este un om care începe să conştientizeze toate aceste probleme".

Magee continuă: "In calitate de scriitor, îmi doream să aprofundez felul în care viaţa cuiva poate inspira arta, dar şi felul în care arta, la rândul său, ne poate schimba vieţile. Există un mit conform căruia oamenii creativi îşi trăiesc copilăria mai mult timp decât ceilalţi, dar există momente în viaţă care ne pun la încercare, din care simţim nevoia să evadăm prin poveşti şi artă. Geniul pe care l-a dovedit Barrie în Peter Pan ţine de faptul că a ştiut să redea atât fericirea copilăriei cât şi nostalgia amară pe care o simţi atunci când laşi în urmă această perioadă. A folosit această experienţă universală, extrem de reală, prin care am trecut toţi, şi a transformat-o în ceva magic, special."

La propunerea unuia dintre directorii de la Miramax, Michelle Sy, Nellie Bellflower a trimis o variantă a scenariului producătorului Richard Gladstein. In acest moment, Sy l-a contactat pe Gladstein, iar proiectul a fost acceptat de Miramax. Scenariul a fost dezvoltat şi a început căutarea celui mai potrivit regizor. Totul a început să se contureze atunci când Gladstein a văzut filmul lui Marc Forster, Monster's Ball, o emoţionantă poveste de dragoste între un temnicer şi văduva unui criminal, plină de tandreţe şi de autenticitate. Gladstein spune: "Profunzimea personajelor şi subtilitatea interpretărilor m-au convins că Marc ar transforma acest proiect în ceva unic şi extrem de special".

Pe măsură ce dezvoltau scenariul şi căutau actorii cei mai potriviţi, Gladstein observă că cineaştii s-au inspirat dintr-o replică rostită chiar de Barrie. "Acesta a scris numeroase indicaţii pentru actorii săi, iar într-una dintre ele spune "Toate personajele, chiar dacă sunt adulţi sau copii, trebuie să aibă o înfăţişare inocentă, acesta fiind cel mai important atribut". Ne-am ghidat după acest principiu în realizarea filmului", spune Gladstein, "ba chiar l-am scris ca pe un fel de prolog al scenariului, astfel încât actorii şi echipa să înţeleagă sensul exact al acestei afirmaţii".

Rolul principal din Finding Neverland este interpretat de Johnny Depp, câştigător al unui Glob de Aur şi nominalizat la Oscar, care pare a-şi fi păstrat viu copilul din sine, ca mulţi dintre actorii zilelor noastre. Forster spune despre Depp: "Johnny este perfect în rolul uni bărbat care refuză să se maturizeze, deoarece oricine poate să-şi dea seama că de fapt este un copil în toată puterea cuvântului. A împrumutat o notă foarte specială acestui rol, interpretându-l ca pe un adevărat omagiu la adresa lui Barrie". Depp a intrat cu adevărat în pielea personajului cu ajutorul uni logoped, care l-a ajutat să-şi însuşească dialectal scoţian. "Johnny aduce un aer de mister în felul în care-l interpretează pe Barrie, făcând publicul să se întrebe oare ce se petrece în mintea acestuia", observă Richard Gladstein.
Depp este fascinat de felul în care povestea din Finding Neverland este stimulată de dragostea nemărturistă dintre personajul său şi cel interpretat de Kate Winslet – o dragoste care nu se va transforma într-o poveste banală. "Nu se va schimba niciodată într-o romanţă sentimentală, cu doi oameni destinaţi să fie împreună sau ceva de genul ăsta. De fapt, este vorba despre o relaţie mult mai complexă, mai emoţionantă, între doi oameni care au nevoie unul de celălalt la un nivel care depăşeşte de fapt explicaţiile şi cuvintele".Dar aspectul cel mai important care l-a atras pe Depp la acest rol ţine de magia lui Peter Pan. "Este cu adevărat o poveste de geniu", spune el. "Este o capodoperă a imaginaţiei, şi rezultatul celei mai remarcabile inspiraţii. Este unul dintre puţinele lucruri cu adevărat perfecte, care vor rămâne mereu alături de noi, iar aceasta a fost o ocazie minunată, care mi-a permis să explorez sursele unei astfel de poveşti."

In ceea ce o priveşte pe Kate Winslet, colaborarea cu Johnny Depp i-a dovedit că este uşor să regăseşti copilul din tine, să retrăieşti emoţiile de altădată. "Johnny şi-a interpretat atât de bine rolul încât m-am simţit ca şi când aş fi lucrat cu cinci copii în carne şi oase! Ne-a făcut să râdem în permanenţă cu replicile sale inteligente, şi exact de-asta aveam nevoie pentru a intra în atmosfera poveştii". Winslet, de trei ori nominalizată la Oscar (pentru Sense and Sensibility, Titanic şi Iris) este destul de familiarizată cu povestea lui Peter Pan. A interpretat-o pe Wendy într-o producţie dramatică pe vremea când avea doar 15 ani, şi s-a simţit mereu atrasă de universul fantastic al Tărâmului de Nicăieri. Atunci când a citit scenariul de la Finding Neverland, personajul Sylvia du Maurier, frumoasa şi neconvenţionala mamă a unor băieţi încântători, care se confruntă cu prejudecăţile epocii, a fost cea care i-a atras atenţia.

"Sylvia este un personaj extrem de interesant", observă ea, "deoarece este o mamă modernă într-o perioadă în care principiile privind educaţia copiilor erau în plină schimbare. Mulţi oameni încă mai credeau că un copil trebuie doar văzut, nu şi auzit, iar aceştia erau cel mai des ţinuţi la distanţă de problemele adulţilor. Sylvia nu-şi creşte copiii aşa, viziunea sa este diametral opusă. Este extrem de implicată în educaţia fiilor săi, pe care-i încurajează să gândească liber. Imi place faptul că este atât de nonconformistă."

Winslet continuă: "Dar Sylvia a rămas văduvă de curând, aşa că încearcă să-şi ascundă durerea, să-şi reprime mânia, şi cred că ăsta este unul dintre lucrurile care-l atrag atât de mult pe J.M. Barrie. El este genul de bărbat pe care l-a aşteptat de mult, altfel decât toţi cei pe care i-a întâlnit până acum, în cercurile pe care le-a frecventat. Este atrasă de el ca de un magnet, nu pentru că încearcă să o seducă, ci pentru că o primeşte în lumea lui fantastică, magică. Cred că de fapt este o poveste de iubire, dar este o iubire între Barrie şi întreaga familie".

Chiar dacă nu s-a scris nimic despre viaţa Sylviei du Maurier, aşa cum s-a scris despre Barrie, unele dintre scrisorile Sylviei au supravieţuit trecerii timpului. Pe Winslet a emoţionat-o faptul că unul dintre aspectele reale ale poveştii ţine de faptul că personajul său a ales să nu se trateze, în ciuda faptului că suferea de cancer. Sylvia a vrut să le ascundă băieţilor starea precară a sănătăţii sale, n-a vrut ca aceştia s-o vadă suferind în timpul tratamentelor epuizante şi dureroase. "Cred că este una dintre cele mai curajoase fapte de care am auzit vreodată", spune Winslet. "A vrut să ducă o viaţă normală şi să se stingă în linişte şi pace. Sacrificiul pe care l-a făcut pentru copiii săi este cu adevărat excepţional".
Pentru Marc Forster, Winslet a fost o adevărată revelaţie. "Este şi ea mamă, astfel încât se descurcă de minune cu copiii, dar în acelaşi timp ştie să fie foarte practică. Are o figură foarte maternă, şi acesta a fost un lucru foarte important pentru mine; mai ales pentru că în cele din urmă moare, şi poţi să-ţi dai seama de imensa tragedie suferită de copii".

Un alt personaj care joacă un rol extrem de important în viaţa lui Barrie este cel al lui Charles Frohman, bogatul impresar american care îl sprijină pe Barrie de-a lungul carierei acestuia, şi care se trezeşte angrenat într-un proiect cu totul neconvenţional, fără că măcar să creadă în succesul acestuia. Adevăratul Charles Frohman – cunoscut ca "Napoleon al dramaturgiei" – era celebru pentru abilitatea sa de a descoperi noi talente şi era prieten nu numai cu Barrie, ci şi cu alţi scriitori importanţi precum Oscar Wilde şi W. Somerset Maugham. A mai lansat actori precum John Drew, Ethel Barrymore, E.H. Sothern, Julia Marlowe, Maude Adams, şi Henry Miller. (Din nefericire, Frohman a murit la apogeul carierei sale, când pachebotul Lusitania a fost scufundat de un submarin nazist. Prefigurându-l pe Peter Pan, ultimele sale cuvinte au fost: "De ce să te temi de moarte? Este cea mai frumoasă aventură a vieţii."

Dustin Hoffman, laureat al Premiilor Academiei, a acceptat să joace rolul lui Frohman, încântat fiind de şansa de a lucra alături de Forster şi Depp. "Mi-am dorit să lucrez cu Marc Forster încă de când am văzut Monster's ball. Stiam că James Barrie urma să fie interpretat de Johnny Depp, şi cred că el este unul dintre cei mai talentaţi tineri actori. Are o calitate pe care o admir extrem de mult – încearcă tot ce-i stă în puteri pentru a nu se transforma într-o vedetă. Îşi încearcă norocul cu tot felul de roluri şi nu este niciodată pus la punct, în ciuda faptului că are un fizic de excepţie." Hoffman a mai fost atras de dorinţa lui Frohman de a îndeplini visurile unui artist, indiferent de riscurile implicite. "M-au atras la Frohman ezitările acestuia, faptul că la început nu prea vroia să producă Peter Pan, o piesă plină de zâne, piraţi şi crocodile, greu de acceptat de sofisticata societate londoneză. Cu toate acestea, Frohman a fost un producător de talent, care a ştiut să detecteze geniul şi care a înţeles că prin însăşi definiţia sa, a fi genial înseamnă să excelezi în a face ceva ce n-a mai fost făcut până acum, să treci dincolo de frontiere. Îl lasă pe Barrie să-şi asume un risc, iar rezultatul va fi unul apreciat de întreaga lume".

Unul dintre cele mai complexe roluri din film a fost cel al singuraticei soţii a lui Barrie, Mary, interpretată de Radha Mitchell, care a mai colaborat cu Marc Forster la "Everything Put Together." Mitchell s-a simţit atrasă de Mary, o femeie prinsă într-un mariaj dificil. "Mary poate părea rece, dar de fapt este doar angoasată, pentru că iubeşte un bărbat de care nu se poate apropia, oricâte eforturi ar face", spune Mitchell. "Am vrut ca poziţia ei să fie clară, să arăt cât de frustrată este din cauza acestei prăpastii care se deschide între ea şi soţul ei. Stiam deja că Marc este un regizor care nu recurge niciodată la stereotipuri. Vrea că interpretările să fie extrem de reale, de naturaliste, iar personajul lui Mary a fost o minunată provocare."

Mai sunt şi cei patru băieţi alături de care Barrie evadează din realitatea cotidiană, călătorind într-o lume în care poveştile cu zâne şi legendele se trezesc la viaţă. Încă de la început, producătorii ştiau că distribuirea actorilor care-i vor juca pe cei patru puşti Llewelyn Davies va fi crucială. După numeroase audiţii, au reuşit să restrângă căutările la doar câţiva actori de excepţie. Apoi, în loc să organizeze audiţii individuale, producătorii au pus grupuri de băieţi să citească replicile împreună, căutând acea chimie subtilă – un amestec de rivalitate şi de apropiere – care poate fi simţită între fraţii adevăraţi.

"Era foarte important ca băieţii să se înţeleagă de parcă ar face parte dintr-o familie adevărată, deoarece vroiam să-şi joace rolurile cu cât mai multă naturaleţe", observă Forster. "Băieţii pe care i-am ales sunt foarte speciali şi talentaţi. Fiecare a dat dovadă de profunzime şi sensibilitate – ca şi de simţul umorului – ceea ce ne-a ajutat mult pe parcursul filmului". Kate Winslet adaugă: "M-am simţit de parcă aş fi lucrat cu actori de vârsta mea, nu cu puştani, deoarece toţi sunt extrem de inteligenţi, de buni profesionişti – până şi Luke Spill, care n-are decât şase ani, e ca un mic spiriduş".

In cele din urmă, o apariţie specială este şi cea a Laurei Duguid, fina adevăratului J.M. Barrie, fiica lui Nico, cel mai tânăr dintre băieţii Llewelyn Davies. Ea joacă un rol mic, dar important, interpretând-o pe londoneza care, după premiera piesei, sugerează că tânărul Peter Llewelyn Davies este modelul pentru Peter Pan, dar acesta arată către Barrie şi spune: "Dar nu sunt eu Peter Pan, el este!". Duguid avea doar nouă ani la moartea lui Barrie. Cu toate acestea, îşi aminteşte fiecare clipă petrecută cu el în vremea copilăriei.
Regia: Marc Forster Cu: Johnny Depp, Kate Winslet, Julie Christie, Dustin Hoffman

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus