Nica (Rodica Tapalagă) e o băbuţă singură, care bombăne prin bătătură şi se refugiază într-o obsesie pentru un"spicher", Paul (Mircea Radu), prezentator de ştiri. Este conştientă de etatea ei însă dragostea secretă dospeşte din zi în zi şi ia chiar forme exagerate. Merge până într-acolo încât este ferm convinsă că Paul,"cerbişorul" ei, e în mare pericol, ameninţat de alţi"spicheri" care sunt susţinuţi de noul guvern.
Decide să părăsească televizorul de acasă şi ia drumul capitalei pentru a se lipi de televizorul fiicei sale. Ţuţa (Cecilia Bârbora)este o asistentă medicală cam uşuratică, ce locuieşte cu concubinul Jenel (Valentin Teodosiu) o namilă care face urino-terapie şi suferă de hernie, şi cu Marilena (Beatrice Benezi), fiica ei de 15 ani, care prizează pe ascuns şi are probleme cu tenul.
Convinsă ca îl poate scăpa pe Paul de duşmani, Nica bate drumurile pe la Guvern, televiziune şi vrăjitoare. Vorbeşte singură şi îl căinează pe Paul al ei pe stradă însă în casă este foarte rezervată şi se arată iritată când toţi râd pe seama obsesiei ei de a urmări ştirile. Viaţa ei gravitează în jurul televizorului. Îi face destăinuiri numai Marilenei, nepoata ei, căreia îi arată poeziile pe care i le închină lui Paul. Rătăceşte pe holurile Televiziunii până când, din întâmplare, dă cu ochii de Paul care nu o bagă în seamă. Distrusă, Nica leşină şi lipsită de speranţă, vrea să se sinucidă şi se alege şi cu o hernie. Fiica ei îi stabileşte diagnosticul: e pe sistem nervos.
Familia o exilează la Poiana Braşov să-şi refacă echilibrul. Faptul că nu are televizor o nelinişteşte şi e nevoită, întreprinzătoare cum o ştim, să facă rost de unul mituind o menajeră. Între timp nişte mişcări de stradă ale pensionarilor o pun din nou pe drumuri pentru că Nica se simte implicată în sistem, în societate.
La prefectura din Braşov se distinge prin dinamism şi agită masele amorţite de protestatari senili. Este dezamăgită şi de această dată pentru că răscoala cu început exploziv este dezamorsată. Îşi dă seama totuşi că locul unei femei bătrâne nu este acolo, în stradă, fugărită de jandarmi, şi se hotărăşte să plece acasă, la ţară. Obosită şi răpusă de hernie, Nica se târăşte până la gară şi are siguranţa că e pe cale să se producă o catastrofă feroviară. Se urcă în tren convinsă fiind că îşi va găsi sfârşitul, căinându-se întruna. Pedeapsa divină întârzie şi Nica se pierde în filosofări despre viaţă şi moarte, în timp ce trenul o duce, resemnată şi smerită, către casa ei.
Filmul este o prezentare necosmetizată a societăţii româneşti, cu toate găurile sale, cu obsesii şi nevroze iar în prim plan este în sfârşit.... o pensionară. Este un fel de odă închinată pensionarelor care se consideră o rotiţă din lumea vedetelor de genul Mircea Radu, Andreea Marin, Raluca Moianu, etc. Cunoaşteţi genul de mamaie care se sfătuieşte cu televizorul, împleteşte ciorapi sau face dulceaţă pentru prezentatorii TV? O puteţi încadra pe Nica într-un astfel de şablon.
Povestea este totuşi mult mai dramatică decât pare pentru că este vorba despre...."Sistemul Nervos"..."fata mea"!