Nãscut în anul 1938 la Cluj, Nicolae Mărgineanu a absolvit cursurile Institutului de Teatru si Cinematografie I.L.Caragiale, în 1968 (secţia Imagine film). După o bogată activitate ca operator de film, din 1978 s-a dedicat regiei, devenind unul dintre regizorii de referinţă ai filmului românesc. Din 1990 este şi producător de film. De-a lungul timpului, a semnat imaginea la 8 filme de lungmetraj.
Nicolae Mărgineanu a cochetat prima oară cu regia de film prin intermediul docu-dramei Mai presus de orice (1978, co-regia Dan Piţa) şi, un an mai târziu, graţie lungmetrajului de ficţiune Un om în loden, ecranizare a romanului Moartea vine pe bandă de magnetofon de Haralamb Zincă, a primit Premiul ACIN pentru debut. Au urmat, în 1981, Ştefan Luchian (Premiul CIDALC la Karlovy Vary) şi, în 1983, Întoarcerea din iad, film artistic inspirat din nuvela Jandarmul de Ioan Agârbiceanu, premiat cu diploma de onoare la Moscova şi cu Marele Premiu la Costineşti. Nicolae Mărgineanu a revenit la Costineşti de încă patru ori, primind premiul de regie în 1986, cu Pădureanca, ecranizare după nuvela cu acelaşi titlu de Ioan Slavici şi în 1988, Flăcări pe comori, ecranizare după romanul Arhanghelii de Ioan Agârbiceanu; Premiul pentru scenariu în 1991, cu Undeva în Est, inspirat din romanul Feţele tăcerii de Augustin Buzura; şi Premiul Special al Juriului în 1994, cu Priveşte înainte cu mânie, film lansat în secţiunea Panorama a festivalului de la Berlin şi laureat cu Marele Premiu la Cinema de la Pesaro şi cu Delfinul de argint şi Premiul FIPRESCI la Troia, în Portugalia.
Primul deceniu al mileniului III a adus alte patru filme de ficţiune: Faimosul paparazzo, selectat în competiţia de la Moscova şi propunere a Asociaţia Criticilor de Film din România pentru Oscarul de film străin; Binecuvîntată fii, închisoare, laureat cu Premiul Juriului pentru Contribuţie artistică şi cu Menţiunea specială a Juriului ecumenic la Montreal; Logodnicii din America şi Schimb valutar, menţiune specială a juriului la Montpellier, şi premiul de interpretare masculină (Cosmin Seleşi) la Tetouan.
În ultimii ani, regizorul s-a concentrat în special pe filmul documentar: Amfiteatre şi închisori (2010), Demascarea (2011), Părintele Arsenie Boca, omul lui Dumnezeu (2012) şi George Manu, rectorul din Zarca Aiudului (2013). Actualmente, se află în pregătire cu un nou lungmetraj de ficţiune, Poarta Albă.
Pentru cariera sa impresionantă, regizorul şi directorul de imagine Nicolae Mărgineanu va fi omagiat în 2014 cu Premiul Gopo pentru Întreaga Activitate. Alături de el şi Radu Beligan (Premiul pentru Întreaga Carieră), organizatorii Galei Premiilor Gopo vor acorda şi un Premiu Special, proiecţionistei Elena Ciocan.
Elena Ciocan
Vreme de mai bine de jumătate de secol (1962-2014), iubitorii de cinema au avut la Studio, cinematograful de pe Magheru, un prieten de nădejde: Elena Ciocan - "doamna Nuţi" pentru cei apropiaţi şi la fel de cinefili ca şi ea.
Devenită proiecţionist înainte de împlinirea majoratului, Cinema Studio a devenit a doua sa casă (la final de ani '60, de exemplu, se proiectau aproape 50 de filme în fiecare săptămână) şi în care a cunoscut personalităţi importante ale cinema-ului naţional şi internaţional: Kirk Douglas, Jean Paul Belmondo, Nikita Mihalkov. Dacă la Studio a ajuns dintr-o întâmplare - doar pentru că iubea filmele încă din copilărie şi pentru că naşul ei de botez era directorul Întreprinderii de Film Bucureşti - restul carierei nu a mai fost deloc o întâmplare: a făcut mai întâi practică, apoi şcoala de operatori, apoi s-a întors la acelaşi cinematograf.
O mare poveste de dragoste, întinsă pe cinci decenii: doamna Nuţi Ciocan şi pelicula (nu, niciodată suport digital!) - cutii şi cutii de role, miros puternic de camfor, bobine. O viaţă dedicată filmului, o viaţă în care o femeie micuţă, cu părul prins în coadă cuminte, a oferit ore întregi de bucurie unor necunoscuţi aşezaţi frumos în scaune şi cu privirea fixată la ecran...
Îl adoră, încă, pe Anthony Queen şi poate reproduce, pe de rost, toate replicile din Zorba Grecul / Alexis Zorbas (Michael Cacoyannis, 1964) şi SThe Secret of Santa Vittoria (Stanley Kramer, 1969). Iubeşte, încă, cu pasiune, filme precum Gone with the Wind (Victor Fleming, 1939) sau The Godfather (Francis Ford Coppola, 1972). Şi, în general, iubeşte, încă, cinema-ul.
Cea de-a opta ediţie a Galei Premiilor Gopo va avea loc pe 24 martie 2014 şi care va fi transmisă în direct şi în exclusivitate la TV de ProCinema şi online pe www.premiilegopo.ro şi www.procinema.ro.
Gala Premiilor Gopo 2014 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) şi Transilvania Film, cu sprijinul: Centrul Naţional al Cinematografiei, ArCub - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, Primăria Municipiului Bucureşti, CreArT - Centrul de Creaţie, Babel Communications, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti şi Opera Naţională Bucureşti.
Sponsori principali: Apa Nova Bucureşti, BCR, Dacia, Orange
Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, Jack Daniels, E-Boda, MAC
Parteneri: Empire, ODS, H&M, Melkior, Style Revolution, Pullman, Air France, Institutul Cultural Român, The Silver Church
Partener media principal: Pro Cinema
Partener de monitorizare: mediaTRUST
Servicii profesionale furnizate de: PricewaterhouseCoopers
Parteneri media: The One, Glamour, Adevarul, Dilema veche, Procinema.ro, Hotnews, CinemaRx.ro, Filmreporter, Cinefan, Koolhunt.ro.