Altminteri, nimic din ce nu s-a mai văzut în aria filmelor cu gangsteri adînc personalizaţi: porecle poznaşe (desigur, subiect de amuzament pentru spectator şi pentru ceilalţi gangsteri din film), probleme personale de tot felul, veşnica pasiune pentru artă contemporană a macar unuia dintre ei, un tată furios care împarte pumni şi gloanţe oricărui gangster (nordic), posesor frizuri impecabile; debarasări perpetue de cadavre (aici, aruncate într-o cascadă, înfaşurate metodic în plase de sîrmă) şi apariţii ale unor personaje care urmăresc linia scenariului pentru cîteva pagini.
Divertisment onorabil în zona filmelor cu gangsteri şi revenge-uri (cu un plus de noutate, în ceea ce mă priveşte, că filme cu gangsteri norvegieni n-am mai văzut), deşi personajele nu au nici umorul celor din Snatch sau Lock, Stock and Two Smoking Barrels şi nici farmecul celor din Goodfellas. Pe de altă parte, Skarsgard atinge acceptabil dimensiunile personajului lui Charles Bronson din Death Wish.