Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici diverse

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Candelă de veghe în amintirea Brâncovenilor


septembrie 2014
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
În perioada 7 august - 8 septembrie 2014 este deschisă la Muzeul Satului din Bucureşti, în sala "Lena Constante", expoziţia Candela de veghe. Dedicată Tricentenarului Martirilor Brâncoveni, expoziţia este organizată cu ajutorul Muzeului Judeţean Ialomiţa şi coordonată de artistul plastic Valeriu Stoica. Galeria conţine atât icoane şi reprezentări iconografice sau portrete ale Brâncovenilor, dar şi pictură inspirată de palatele brâncoveneşti. Artiştii care au împărtăşit creaţia lor sunt: Grigore Popescu-Muscel, Maria Popescu Dragomir, Elena Constantin, Marian Manole, Valeriu Stoica, Iulian Mîţu, Nicolae Nestor, Loredana Alexandra Sârb, Ana Maria Marinică, Mihaela Bădescu, Ileana Ometiţa, Ana Ruxandra Ilfoveanu, Tania Moroianu, Maria Iacob, Ami Vasilescu şi Gheorghe Coman.

La vernisajul expoziţiei am avut bucuria de a asculta atât pe curatorul ei, cât şi specialişti în domeniul etnologiei: prof. univ. dr. Doina Işfănoni şi dr. Aurelia Cosma. Predica preotului Dr. Ion Mărăcineanu a fost urmată de două momente artistice: lectură din creaţia poetului Ioan Alexadru şi Balada lui Constantin Brâncoveanu interpretată cu emoţie şi căldură de solista de muzică populară Ioana Marin.

Pe Valeriu Stoica l-am cunoscut în urmă cu doisprezece ani. Pictor a cărui expresie se regăseşte în primul rând în icoane şi biserici, un om jovial, membru al mai multor cercuri artistice din care fac parte scriitori, pictori şi muzicieni, admirator al lui Wagner, Valeriu Stoica a fost nu doar iniţiatorul expoziţiei, ci şi mentor pentru o parte din tinerii care şi-au expus lucrările la Muzeul Satului. Artistul consideră expoziţia "un pelerinaj spiritual pe verticală" ale cărui lumini (candele) se aprind în sufletul fiecărui vizitator. Dimensiunea verticală este o preocupare constantă a artistului, aceasta reprezentând ascensiunea, ridicarea din planul orizontal, temporal, lumesc. Suprapunerea acestor coordonate creează, desigur, crucea, care, dincolo de a fi simbolul suferinţei Mântuitorului, este intersecţia dorinţelor şi a voinţei, răscrucea în drumul evoluţiei spirituale, pe care Iisus ne poate ajuta să o depăşim.

Galeria este încadrată de icoanele lui Marin Manole, în care predomină tonurile de ocru şi orange, încălzind imaginea şi scoţând-o din austeritatea bizantină, şi tabloul familiei Brâncovenilor realizat de Grigore Popescu-Muscel.

Însă poate cea puternică prezenţă este cea a Sfintei Fecioare. Ceea ce mi-a trezit interesul au fost tripticele. Există o tradiţie în realizarea icoanelor Maicii Domnului, care se spune că începe de la Sfântul Evanghelist Luca şi de la icoanele miracol, nerealizate de vreo mână de om. În triptic, Fecioara este în mijloc cu Pruncul în braţe, fiind străjuită de cei doi Arhangheli. Dispunerea acestora nu este întâmplătoare: Sfântul Mihail stă în stânga Fecioarei, iar Gabriel în dreapta. Şi aici am putut face imediat legătura cu cele trei principii care guvernează Universul şi, implicit, fiinţa umană, aşa cum se regăsesc în Puranele indiene: Sattva, Rajo şi Tamo Gunas. Tamo Guna, principiul dorinţei (partea stângă, a emoţiilor) este guvernat de Mahakali, dar şi de Bhairava, cel care distruge egoismul. Rajo Guna, principiul acţiunii (partea dreaptă) este guvernat de Hanuman, îngerul care rezolvă cu rapiditate orice sarcină, aşa cum Gabriel a avut de dat Vestea cea Bună Sfintei Fecioare. Sattva Guna (centru), principiul adevărului şi al evoluţiei, este guvernat de zeiţa Mahalakshmi, care este Devi, mama fecioară. Iată cum un canon în iconografie ascunde în el un secret al alcătuirii lumii, o lege universală a existenţei. Iată felul în care candela de veghe se poate aprinde în mintea pelerinului şi care poate nu se va stinge odată cu ieşirea din sala de la Muzeul Satului.




0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Cleopatra David


Alte articole

 Giacometti - omul cu capul în cer , Roxana Pavnotescu
 În căutarea magiei, prin reinterpretarea spaţiului public cu ajutorul fotografiei şi al colajului digital - Poveşti vizuale ale nevăzutului, vernisaj Ştefan Iacob, Comunicat de presă
 Liniile lui Bogdan Guţu - o boală a fragilului, Lavinia Lazăr
 Disimulare - Ioana Sisea - Galeria Galateea, Iuliana Iustina Stănculescu


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer