Pentru o lună de zile (1 august - 2 septembrie 2014), galeria Galateea găzduieşte o expoziţie de artă ceramică selectivă şi deschisă semnată Ioana Sisea. Disimulare curge, se scurge, stă şi rezistă în două şiruri de măşti vibrante, ce propun cîte o stare în funcţie de piesa pe care o ai în faţă. Faţă către faţă ştii că aceea este masca ta într-o zi, emoţia, grimasa sau aurul coloidal ce se scurge pe cîteva dintre ele, aparţinîndu-ţi în egală măsură.
Rămîn la ideea că trecut prin foc, lutul devine nobil şi magic şi ne permite să vedem dincolo de Persona "arhechipul", chipul de început, cum zicea părintele Ghelasie de la Frăsinei, adică dincolo de aparenţe, esenţa. Mi-a plăcut modul în care criticul de artă şi curatorul expoziţiei, doamna Raluca Băloiu, descrie suita de stări aparent fotografiate, de fapt transpuse în palpabil de Ioana Sisea: "Între pată şi imaculat, între colorat şi incolor, între formă şi diform, Ioana Sisea jonglează cu expresivitatea. Măştile distorsionate se coagulează în organisme, în pulsaţii, în ritualuri magice, în lavă vulcanică. Pe măştile fine, lise, elegante, Ioana intervine cu incizii asupra porţelanului, adăugîndu-i vigoare."
Invit trecătorii prin Bucureşti să fie trecători şi pe Calea Victoriei şi să se oprească şi la Galateea, adică în faţa lor, căci aceasta este una dintre promisiunile artistei: o întîlnire cu tine, întîmplătoare sau obligatorie, în orice caz, poate fi de bun augur. Poţi numi măştile, ele astăzi nu au nume. Ele îţi oglindesc întregul, culoarea, fracţiunea şi durerea din tine, dintr-o clipă sau din întreaga-ţi viaţă. Ele doar îţi propun să respire prin pielea ta, chiar dacă ochii îi au închişi, resemnaţi, ca în moarte. De fapt, ele visează împreună cu tine.
