septembrie 2014
Lucia di Lammermoor
 Sinopsis
Când cortina se ridică în spectacolul nostru, descoperim o sală de antrenament, unde soldaţii fac exerciţii, pregătindu-se de luptă. Două tabere sunt în conflict. Enrico află că sora lui, Lucia, e îndragostită de Edgardo, duşmanul de moarte al familiei sale. Situaţia politică şi economică este de mare criză, trupele au nevoie de bani şi, pentru a-i obţine, Enrico vede o singură soluţie: căsătoria Luciei cu magnatul Arturo.

Aşteptând întâlnirea secretă cu Edgardo, Lucia îi povesteşte un vis rău-prevestitor Alisei, însoţitoarea ei, dar respinge premoniţia, convinsă că dragostea va triumfa. Îndrăgostiţii se logodesc într-o ceremonie improvizată, înainte ca Edgardo să plece în misiune.

Fără nicio veste de la iubitul ei (scrisorile lui fiind interceptate de Normanno, cel care planifică şi execută maşinaţiuni murdare), Lucia e convinsă că a fost părăsită. Ca o păpuşă manipulată, Lucia e forţată să se supună voinţei fratelui ei.

Nunta are loc, dar, în clipa în care Enrico îi forţează semnătura pe contractul de căsătorie în prezenţa preotului Raimondo şi a corului reunit în alai de sărbătoare, apare, ca din senin, Edgardo. O acuză pe Lucia de trădare, o umileşte şi rupe logodna, blestemând-o. 

Petrecerile din noaptea nunţii sunt în toi, în timp ce Lucia se vede nu doar abandonată de cel pe care îl iubeşte, ci şi tratată ca un simplu obiect pentru interese egoiste, politice şi militare. Pe punctul de a fi violată de mirele bancher, disperată şi vulnerabilă, ea nu are alt mijloc de a se apăra decât crima. Raimondo opreşte veselia nopţii şi anunţă că Lucia şi-a ucis soţul.

Odată eliberată de orice presiuni, Lucia cântă una dintre cele mai sensibile şi lungi arii din istoria operei, cea a "nebuniei".

În ultima scenă, Edgardo revine furios şi îndurerat, căci crede în mod fals că Lucia petrece în braţele soţului noaptea nunţii. Clopotul de moarte răsună. Raimondo îl anunţă că Lucia e de acum în cer.  Aflând adevărul, Edgardo se omoară, convins că acolo o va reîntâlni.

***

Montarea de la Opera Naţională Română Iaşi, în regia lui Andrei Şerban, se bucură de prezenţa lui Vlad Iftinca la pupitrul dirijoral. Decorul este realizat de Octavian Neculai, iar Lia Manţoc a asigurat costumele. Daniela Dima este regizor secund. 

 Andrei Şerban, regizor
Andrei Şerban este un regizor de teatru care lucrează şi în operă (Covent Garden, Metropolitan, Paris, Nice, Chicago, Viena, San Francisco, Los Angeles, Geneva, Florenţa, Zürich, Amsterdam,Huston, Washington, Vancouver, Lisabona, Barcelona). În România, a montat Oedip de Enescu la Bucureşti, iar la Iaşi, Indiile galante, Troienele şi Lucia di Lammermoor. Este directorul şcolii de teatru la Universitatea Columbia din New York. În teatru a lucrat pe trei continente, a primit distincţii premii şi titluri numeroase, continuă să scrie cărţi şi să ţină conferinţe în toată lumea, dar ce îşi doreşte cel  mai mult e să aibă un centru-laborator de creaţie experimental dedicat tinerilor artişti.

 Vlad Iftinca, dirijor, Metropolitan Opera din New York
Vlad Iftinca se regăseşte în prezent, stagiunea 2014-2015, în lista dirijorilor asistenţi ai Operei Metropolitan. În perioada 2007-2014, a coordonat programul de dezvoltare pentru tinerii artişti Lindermann Young Artists Development Program al Operei şi, recent, s-a alăturat  Colegiului de Muzică Mannes din New York.

Născut în Iaşi, Vlad Iftinca a studiat pianul sub îndrumarea pianistei Adriana Bera, continuându-şi apoi studiile la Şcoala de Muzică Reina Sofia din Madrid şi  în New York la Juilliard School. Vlad Iftinca a colaborat în recitaluri cu distinşi artişti precum Dame Kiri Te Kanawa, Deborah Voigt, Thomas Hampson, Luca Pisaroni, Joan Rodgers, Isabel Leonard, Erin Morley şi Shenyang.

Apariţiile în recitaluri şi muzică de cameră includ Auditoriul Naţional din Madrid, sala Max Joseph în München, Palatul Artelor din Valencia, Serate Muzicale în Arles, Franţa, Festivalul de Muzică Beijing 2011, seria de recitaluri Great Singers (Mari Cântăreţi) - Carnegie Hall, Alice Tully Hall, Opera din Los Angeles, Centrul de Artele Spectacolelor din Seul, Festivalul de arte din Hong Kong, precum şi seriile de recitaluri Rising Stars (Stele în Devenire) ale Festivalului Ravinia. Din angajamentele ca dirijor, amintim operele rossiniene Scala di seta  / Scara de mătase şi Cambiale di Matrimonio / Proiect de lege pentru căsătorie la Juillard School şi opera A Midsummer's Night Dream de Britten, în Canada, la Festivalul Opera on the Avalon 2014.

La Metropolitan Opera a lucrat sub îndrumarea unor dirijori precum James Levine, Sir Andrew Davis, Valery Gergiev, Gianandrea Noseda, Maurizio Benini, David Robertson and Marco Armiliato.  Vlad Iftinca este parte a colectivului muzical  al Academiei de Operă Renata Scotto din Westchester, New York şi a colaborat pentru seria concertelor Regina Resnik Presents în oraşele San Francisco şi New York.

Printre cele mai recente proiecte se includ recitaluri în Minnesota şi Boston alături de baritonul Thomas Hampson şi o serie de recitaluri Great Singers cu mezzosoprana Isabel Leonard la Carnegie Hall. În stagiunea 2014-2015 va dirija în Canada opera ,Turn of the Screw de Benjamin Britten, iar ca asistent dirijor la Metropolitan Opera New York va pregăti producţiile Lady Macbeth din Mţensk de Dmitri Şostakovici, Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart şi Ernani de Giuseppe Verdi. De asemenea, îi va avea ca parteneri de recital pe Elga von der Heever şi Matthew Rose la Washington D.C., Carnegie Hall în New York şi Oper Frankfurt.

 Daniela Dima, regizor secund
Daniela Dima a absolvit Regia la IATC "I. L. Caragiale" în 1987. A realizat spectacole la Studioul "Cassandra", Teatrul "Maria Filotti" din Brăila, Teatrul Foarte Mic din Bucureşti. În 1990, a avut şansa de a participa la experienţa unică a Trilogiei Antice ca asistentă de regie şi membră a corului. La Teatrul Naţional a pus în scenă Năpasta de Caragiale şi Gâlcevile din Chioggia de Goldoni şi a fost asistent de regie la toate spectacolele montate de Andrei Şerban în perioada directoratului său, după care colaborarea a continuat timp de peste două decenii, pe multe scene de teatru şi operă din lume, inclusiv la Iaşi (Indiile galante, Troienele, Lucia di Lammermoor).

 Octavian Neculai, scenograf
Din 2000 până în prezent este scenograf şi consultant de arhitectură la Teatrul "Bulandra" din Bucureşti, din 1996 până în prezent este Profesor asociat al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti. Între 1972-1977 a fost Colaborator şi asistent al regizorului Liviu Ciulei pentru realizarea scenei sălilor de spectacol ale Teatrului Bulandra şi pentru realizarea decorurilor pentru spectacolele O scrisoare pierdută la teatrul Bulandra, Macbeth la Arena Stage, Galileo Galilei, Vlaicu Vodă la Teatrul Naţional Craiova, s.a. În 2011, a semnat scenografia pentru Ivanov de Anton Cehov, regia Andrei Şerban la Teatrul Bulandra, Bucureşti, iar în 2009, pentru Disputa de Marivaux, regia Alexandru Darie, Iugoslovesnko Dramsko Pozorisce la Belgrad, Serbia. În 2008-2009, a realizat scenografia pentru Orfeu şi Euridice, rescriere de Adrian Enescu după Gluck, regia Alexandru Darie la Teatrul Bulandra. În 2005, semnează scenografia spectacolului Triumful dragostei de Marviaux la Teatru Bulandra, Bucureşti, regia Alexandru Darie, şi a spectacolului Henry al IV-lea de L. Pirandello la Teatrul Bulandra, Bucureşti, regia Liviu Ciulei. În 2000, produce scenografia spectacolului Hamlet, în regia lui Liviu Ciulei. În 1999, sub semnătura sa, a fost realizată scenografia pentru spectacolul O noapte furtunoasă în regia lui Mihai Mănuţiu.

 Lia Manţoc, costume
Personalitate marcantă a scenografiei teatrale, de televiziune şi film, Lia Manţoc a semnat creaţii pentru peste 50 de titluri, atât în ţară cât şi în străinătate (Anglia, Elveţia, Germania, Luxemburg, Ungaria. Guineea, Israel).

Pe parcursul carierei, Lia Manţoc a fost distinsă cu numeroase premii, amintind Premiul Uniunii Cineaştilor din România, Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România, Premiul UCR, Premiul UAP, Premiul Festivalului Naţional de Teatru "I. L. Caragiale", Premiul de scenografie la Festivalul Naţional de Comedie, Premiul UNITER în 2000 şi 2001, în 2009 Premiul UNITER de excelenţă, iar în 2005 Premiul UNITER pentru întreaga activitate. În 2004, a obţinut Ordinul Meritul Cultural, categoria Artele Plastice.
De: Gaetano Donizetti Regia: Andrei Şerban Cu: Diana Ţugui / Lăcrămioara Maria Hrubaru Roată (Lucia), Adrian Mărcan / Jean Kristof Bouton (Enrico Ashton), Călin Brătescu / Florin Guzgă (Edgardo di Ravenswood), Andrei Apreotesei / Andrei Fermeşanu (Arturo), Octavian Dumitru / Sorin Drăniceanu (Raimondo), Maria Macsim Nicoară / Laura Scripcaru (Alisa), Alexandru Savin / Tiberiu Rusu (Normanno)

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus