decembrie 2014
Festivalul Internaţional de Film Experimental BIEFF, 2014
Bucharest International Experimental Film Festival (BIEFF) a început pe 10 decembrie 2014 să-şi serbeze cei 5 ani. Se pare că publicul autohton este plin de dorinţă de inedit. Filmele ce urmează a fi prezentate la Cinema Pro şi Cinema Elvira Popescu până pe 14 decembrie 2014 sunt mărturii ale viziunilor puternic personalizate ale unor creatori de film. La deschidere, în spatele meu vorbeau doi (mari) domni despre ideea că a spune despre un film că e bun sau prost este ca şi cum "te-ai duce, dragă, la un părinte şi i-ai spune că are copilul scârbavnic; nu e frumos aşa". Dreptul la părere, da, sarea după gust, da, antenele receptivităţii întinse, da. Multe dintre filmele de la BIEFF sunt purtătoare de premii internaţionale şi notorietate, altele vor fi proiectate în premieră, unele vor satisface, unele vor fi inovatoare, niciunul, însă, nu cred că va determina o non-reacţie. Let`s talk about cinema.
 
Roy Andersson. En duva satt på en gren och funderade på tillvaron / A Pigeon Sat on a Branch Reflecting on Existence. Împreună cu Sånger från andra våningen / Songs From the Second Floor şi Du levande / You, The Living formează o trilogie despre ceea ce înseamnă a fi om, o părere. Dacă nu aţi văzut Roy Andersson, ar fi bine să vedeţi. După aceea va fi greu de confundat.

Cea de-a treia parte a seriei e un alt colaj de acelaşi observator. Lumea lui Andersson e statică, camera e pironită, viaţa e încremenită, iar plictisul, rutina şi fadul îmbrăţişează personajele (sau invers). Construite geometric, cu linii drepte şi simetrii, imaginile devin tablouri. Filmul însuşi sugerează că "viaţa nu-i aici, caut-o în altă parte". Umanitatea pâlpâie în faţa monotoniei. Actorii au feţele albe şi interpretează nişte închipuiri de hârtie, plane, asemănătoare robotizatului companion de secol high-tech. Absurdul este prezent, însă este îmblânzit sau a obosit, aţipit, uniformizat la rându-i. Astfel ajungi să nu mai fii mirat atunci când vezi un cal intrând într-un bar. Apoi va intra o armată. Apoi regele va vrea să micţioneze. Nu o va face pentru că baia e ocupată.
 
A Pigeon Sat on a Branch Reflecting Existance este o oglindă bună. Lipsa unei logicii clare face casă bună cu tehnica falsei aşteptări. Folosind aceeaşi reţetă în mod repetat, gustul va fi acelaşi, repetat. Aici filmul capătă greutate, iar spectatorul asemenea. Destinul cască. Mai apar sensibilităţi, se mai fac glume, dar atmosfera generală creată şi impusă de film se păstrează până la final. Nu există grabă, timpul a plecat (dacă nu era suedez, Andersson era ardelean). Cel mai activ personaj al filmului este umorul.
 
E necesar să nu murim pe jumătate. E necesar să experimentăm. E necesar să vedem şi un altfel de film. BIEFF 2014 ne aşteaptă.

Descarcă programul BIEFF, 2014 aici..

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus