"Ce ar fi Parisul fără Luvru sau Rusia fără Ermitaj, aceste repere naţionale de necontestat? Hai să ne imaginăm o arcă pe ocean, plină cu oameni şi mari lucrări de artă - cărţi, picturi, muzică, sculpturi, şi mai multe cărţi, înregistrări şi altele. La un moment dat, fundul arcei începe să cedeze sub presiunea unei crăpături. Ce salvezi atunci? Oamenii sau mărturiile mute, dar de neînlocuit, ale trecutului? Francofonia este un recviem pentru ceea ce a pierit, un imn adresat spiritului şi curajului uman şi a ceea ce ne uneşte", spune autorul filmului-cult Arca rusească / The Russian Ark, binecunoscutul tur de forţă prin Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, filmat dintr-un singur plan secvenţă, cu 2000 de actori şi trei orchestre. Criticii spun că, odată cu Arca rusească, Sokurov a dat startul filmelor cu şi despre mari muzee.
În 1938, în preajma celui de-al doilea război mondial, pentru a evita consecinţele catastrofale ale primei deflagraţii, care a provocat distrugerea a numeroase opere de artă valoroase, tablourile şi obiectele din Muzeul Luvru sunt trimise pe ascuns în castele din ţară, pentru a fi protejate de bombe, dar şi de regimul nazist, care intenţiona să confişte o parte dintre ele.
Combinând imagini de arhivă şi secvenţe filmate, Francofonia spune povestea a doi oameni remarcabili: directorul Muzeului Luvru, Jacques Jaujard, şi contele Franziskus Wolff-Metternich, ofiţer al celui de-al Treilea Reich. Mai întâi inamici, apoi aliaţi, cei doi devin motorul din spatele protejării Luvrului în mijlocul unuia dintre cele mai sângeroase conflicte din istorie. Francofonia explorează relaţia dintre artă şi putere, folosind Luvrul ca exemplu viu al civilizaţiei şi al modului în care arta ne influenţează.
"Cineastul rus Alexander Sokurov are darul, poate de neegalat printre colegii de breaslă internaţionali, de a transforma frământarea intelectuală în imagini spectaculoase", scrie The New York Times. Rolurile celor doi oameni-cheie din istoria Luvrului sunt preluate de Louis-Do de Lencquesaing şi Benjamin Utzerath, în timp ce Vincent Nemeth apare în rolul lui Napoléon Bonaparte.
Alexander Sokurov s-a născut în 1951, în Podorvikha, Rusia, a absolvit un master în istorie la Universitatea Gorky şi unul în regie la Institutul Cinematografic de Stat din Moscova, unde s-a împrietenit cu Andrei Tarkovski şi a fost influenţat de opera acestuia. Filmul lui de licenţă, The Lonely Voice of Man, o adaptare după Platonov, finalizat în anul 1978, a fost interzis de regimul sovietic până în 1987, când a primit Leopardul de Bronz la Festivalul de la Locarno. Cu Faust, regizorul a câştigat Leul de Aur la Veneţia în 2011, iar filme ca Alexandra (2007), The Sun (2004), Father and Son (2003) sau Mother and Son (1997) i-au adus selecţii şi premii în marile festivaluri şi notorietate pe plan internaţional.
"Am fost extrem de fericit când a apărut oportunitatea de a filma în Luvru. E minunat că administraţia muzeului a răspuns cu atât de mult entuziasm propunerii noastre." Regizorul mărturiseşte că visul lui este să facă o serie de filme cu muzee: Ermitaj, Prado, Muzeul Britanic, şi vorbeşte despre comunitatea muzeelor ca cea mai stabilă din lumea culturală. "Ce am fi noi dacă nu ar exista muzee? Cum am fi fără posibilitatea de a cunoaşte această grandioasă, magnifică cultură care a existat în trecut?"
Francofonia este o co-producţie Franţa-Germania-Olanda. Filmul va fi distribuit în cinematografele din România, din 22 iulie 2016, de Transilvania Film.
www.facebook.com/TransilvaniaFilm
***
Parteneri media: Radio Tanănana, Cinemagia.ro, Vice, Ziarul Metropolis, Radio România Cultural, Liternet.ro, Urban.ro, Cinefan.ro