Gangster Backstage este o producţie pentru care Teboho Edkins s-a aventurat în unul dintre cele mai violente districte ale populaţiei de culoare din Cape Town - unde puţini locuitori albi îndrăznesc să intre - pentru a observa nemijlocit viaţa adevăraţilor gangsteri. În loc să-i caute pe gangsteri în habitatul lor natural, regizorul îi convoacă în cadrul neutru al unei săli de curs goale, prin lansarea unui anunţ de distribuire a rolurilor. Interviurile, în timpul cărora personajele vorbesc candid despre avantajele şi dezavantajele vieţii de gangster, alternează cu momente în care pun în scenă propriile temeri şi visuri, într-un decor fără conţinut, de tip Dogville, cu benzi albe marcând conturul claustrofobic al unei celule.
Shift, al lui Alex Gerbaulet, coboară pe axa amintirilor propriei familii şi ale oraşului industrial Salzgitter, un fost proiect înfloritor al Germaniei naziste, căminul pentru uzinele Göring şi pentru lagărele de muncă adiacente. Redus la reprezentarea ruinelor unei ideologii nereuşite, îl aşteaptă un viitor şi mai cumplit, din moment ce este proiectat să devină locul final de depozitare a deşeului radioactiv.
"Totul era bine. Departe de atingerea oricărui rău" - o voce rosteşte în mod repetat şi convingător la începutul filmului Paradise al lui Max Philipp Schmid, făcând aluzie la un paradis (pierdut). În schimb, spectatorul este acaparat într-o seră artificială imitând Grădina Edenului, unde personajul lui Adam este jucat de un bărbat de vârstă şi clasă socială medii ce recită, la un microfon, citate din Biblie, din Rousseau, Der Spiegel şi Hesiod.
Competiţie internaţională: The Artist Is Present - un program care îşi provoacă publicul la abandonarea rolului pasiv de privitor şi la revendicarea unui spaţiu de gândire liberă şi acţiune descătuşată.
Cu un substrat extrem de bogat, Territorial Marking este un minunat exemplu de artă naivă, realizat de Daniel Djamo, câştigătorul Premiului pentru cel mai bun film românesc la BIEFF 2014. Artistul apare pe ecran, fluturând drapelul României într-o pădure. Pe fundal, vocea neliniştită a mamei lui încearcă să-l descurajeze în privinţa realizării următoarei sale opere de artă controversate, ce ar presupune alterarea drapelului francez. Având încăpăţânarea tipică unui artist, Djamo refuză să se supună fricii mamei sale de autorităţile franceze. Se poate descoperi neputinţa traumatică a imigrantului, accentuată de cicatricea opresiunii comuniste, care se dezvăluie la fel ca drapelul fluturând al lui Djamo.
Pe 22 iulie 2014, New York-ul sa trezit cu o declaraţie mută şi neaşteptată: steagul naţional de pe Podul Brooklyn dispăruse, fiind înlocuit cu două steaguri albe. Într-un New York post-11 septembrie, acest gest a dinamizat autorităţile şi media, dând naştere la reacţii automate de frică, furie şi panică. Pe scurt, o reacţie pe care orice operă de artă ar trebui să o provoace. Construit din materiale de la TV, radio şi din online, Symbolic Threats urmăreşte parcursul intervenţiei artistice a lui Leinkauf şi a lui Wermke, reflectând asupra rolului artei în lume, dar şi asupra noastră ca cetăţeni.
Carlo Mollino, renumitul designer şi arhitect, a plecat dintre noi în 1973, lăsând în urmă o impresionantă moştenire artistică. În Séance, Yuri Ancarani valorifică preocuparea lui Mollino pentru ocult, scurtmetrajul fiind construit ca o scenă de spiritism în care mediumul Albania Tomassini devine intermediarul arhitectului; prin mijlocirea ei, o voce spectrală vorbeşte despre opera vieţii sale trecute, catapultându-ne în starea de transcendenţă oferită de actul creaţiei.
Analogia vieţii cu cinematografia nu a fost niciodată mai fermecătoare şi mai clară ca în scurtmetrajul October Is Over al lui Karen Akerman şi Miguel Seabra Lopes. Construit printr-o simplitate formală care dezvăluie în adâncimea sa psihanaliza lacaniană şi montajul eisensteinian, scurtmetrajul este un omagiu adus cinematografiei şi sclipirii creative care îi dă viaţă.
Prin adresare directă, Vika Kirchenbauer ne spune Please Relax Now. Calmă şi sigură pe ea, Kirchenbauer sparge bariera distanţării impuse de ecran, dezvăluind sistematic raporturile de putere dintre artă şi consumatorul acesteia. Ca spectatori, suntem încurajaţi să subminăm pasivitatea şi să ne revendicăm poziţia în spaţiul pe care îl ocupăm. Cum? Explorând, acum şi aici, principiul plăcerii artei extreme. Politică şi jucăuşă, premisa aparent simplă a filmului Please Relax Now va deveni una dintre cele mai provocatoare experienţe vizuale la care poţi lua parte. Ar trebui să te opui? Nu, doar relaxează-te.
Cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti BIEFF are loc în perioada 14-20 martie 2016 şi este susţinută de: Administraţia Fondului Cultural Naţional, Institutul Cultural Român, Forumul Cultural Austriac, Goethe-Institut, British Council, Ambasada Statelor Unite ale Americii, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos, Ambasada Israelului, Ambasada Suediei, Ambasada Elveţiei, Swiss Sponsors' Fund, Institutul Francez, Institutul Cervantes, JTI, TNT, Le Fresnoy - Studio National des Arts Contemporains, Universitatea Naţională de Arte, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică.
Parteneri media: TVR, HotNews, Radio România Cultural, Zile şi Nopţi, Cinemap, Cinemagia, CinemaRx, LiterNet, The Romania Journal, Societatesicultura.ro, Revista Arta, Graphic Front, Igloo, The Institute, VICE, Think Outside the Box, SUB25.ro, Decât o Revistă, Ziarul Metropolis, B365, Cinefan, All about Romanian Cinema, IQads, Cărtureşti, Cooperativa Urbană, Urban.ro, TeenPress, PLIC, o revistă, Revista @FILM, movienews.ro, Acoperişul de sticlă.