Să zicem că îţi plac două fete, una din Ploieşti şi una din Sighetu Marmaţiei. Cu nici una nu prea ai vorbit. Într-o zi începi să vorbeşti cu amândouă. Descoperi că cea din Ploieşti e destul de simplă, pe când cea din Sighetul Marmaţiei e din ce în ce mai interesantă cu fiecare mesaj. Aşa este cu alegerea acestei piese. Puteam să alegem fata din Ploieşti şi ne era comod şi simplu, o oră jumate de mers cu maşina. Dar noi ne-am decis că nu ne deranjează drumul lung. Şi astfel am ajuns să mergem 14 ore încercând să ajungem la ce vrea Trilogia belgrădeană să transmită şi totodată să ajungem la ce vrem noi să transmitem cu ea. Şi de data asta nu o să ne mai doară dacă cineva o să ne spună: "E departe de voi" pentru că am ajuns să cunoaştem şi să rezonăm cu textul la un nivel pe care nu-l credeam / intuiam la început. Scenografia noastră e compusă în cea mai mare parte din valize. Ele devin ceea ce-i uneşte pe imigranţii din Trilogie. La cum o văd eu, ei cară bagajele astea emoţionale după ei în Praga, Sydney şi Los Angeles.
La început credeam că ştim atât de multe. Azi ştim că nu ştim nimic. Totuşi nu ne deranjează deloc. Ne bucură. Ne face să simţim că toată treaba asta cu teatrul e mult mai mare decât ne imaginam, mult mai diversă şi mult mai complexă. Nu e prima oară când realizăm asta. Nu e nici a doua oară, nici ultima.
Brainstorming, ca trupă, a fost formată de nişte liceeni care aveau dorinţa de a face teatru. Trupa s-a format în jurul conceptului de brainstorming: mai mulţi oameni cu idei puse cap la cap pentru a forma un spectacol. Pe atunci toate piesele erau scrise de liceenii respectivi. Astăzi nu se mai întâmplă aşa, dar această "furtună de creiere" s-a păstrat. Cât construiam spectacolul am aflat ce înseamnă o furtună: tunete, fulgere, idei încontinuu, ciocniri de orgolii, haos şi aşa mai departe. Dar cumva, cu ajutor, am reuşit să potolim partea haotică. Am conştientizat şi am acceptat faptul că avem nevoie de un om care să ne ajute. Au venit doi: unul care a fost la rândul lui în astfel de furtuni şi altul care a privit astfel de furtuni din afară. Lor le datorăm foarte mult. Le datorăm timp, le datorăm pasiunea investită în spectacol şi le datorăm mulţumiri. Nu o să ne minţim că tot ce am făcut a fost numai şi numai munca noastră pentru că dacă am face-o ar fi doar nişte iluzii.
În Trilogie exersăm atât ce ştim noi despre teatru, cât şi tema de anul acesta a Ideo Ideis, empatia. Tot ce făceam în culise cât ceilalţi jucau, facem acum pe scenă. Toate privirile cu subtextul" Hai, Iancu, dă-o bine" sunt anul ăsta pe scenă. Pentru mine e ultimul spectacol în calitate de membru al trupei Brainstorming şi asta mă împinge inevitabil să fac tot ce pot. Pentru mine nu e o ordine exactă în nimic din ceea ce înseamnă Brainstorming sau ce înseamnă Ideo Ideis. Sunt foarte multe sentimente, de la frică dată de responsabilitatea mea faţă de ei, la melancolie că au trecut 4 ani de trupă, la regret că n-am jucat mai mult, la ruşine că le-am greşit, la curiozitate în legătură cu ce aduce ediţia a XI-a de Ideo Ideis, la nerăbdare faţă de spectacole, traineri, seara povestitorilor, ateliere. Aşa totul e un haos, tot ce este Brainstorming, tot ce este Ideo Ideis, tot ce este acest articol este un haos. Dar există haosul ăsta frumos, numit furtună, pe care îl poţi privi din depărtare şi care o să te bucure.
Brainstorming, Bucureşti va juca spectacolul Trilogia belgrădeană de Biliana Srblianovici în cadrul secţiunii Spectacole de teatru tânăr la Ideo Ideis 2016. Spectacolul va avea loc sâmbătă, 13 august 2016, la ora 11.00, la Casa de Cultură din Alexandria.