Titlul vine de la unul din filmele favorite ale mai jos-semnatului, de pe vremea când dânsul habar n-avea cine-i Klaus Kinski, şi nu face decât să ilustreze, numeric, titlurile restante pe care le bifează aici.
Domnul şi doamna Smith, adicătelea The Smiths, e un shoot'em up languros, marketat ca garnitură la povestea de amor dintre Pitt şi Jolie. Care Pitt şi Jolie sunt Pitt şi Jolie, mai ales când dansează pe Joe Strummer & The Mescaleros; regizorul Doug Liman se amuză tare atunci când cei doi soţi / mercenari împuşcă negativi din dubiţa familiei sau când se bat şi fac amor ca chiorii - îl invidiez, printre căscături.
Deuce Bigalow - Gigolo European este o parabolă despre alienare, totodată un studiu de caz puternic ancorat în trama personajului principal, a cărui singurătate trage un semnal de alarmă a propos de societatea capitalistă... Nu sună rău, aşa-i? Ucigaşul de masculi feroce din acest sequel dureros cântă într-una Something Stupid - privind filmul, îi dai dreptate.
Camionul roşu-gri este un debut ambiţios condus de inenarabilul Srdan Todorovic (Pittbull? - Terrier!) pe şoselele Iugoslaviei în prima zi de război. O seamă de vignete amuzante (popa bate tot!) numai că, tot jucându-se, metaforic au ba, cu armele, regizorul Srdan Koljevic se împuşcă-n picior... ca ţiganul la mal.
Transporter 2 îl transportă pe Jason Statham, mai Bond ca niciodată, la Miami, unde ajută cuplul Amber Valetta / Matthew Modine (!?) să re-fuzioneze, devirusează un kinder şi se bate cu băiatul lui Vittorio Gassman şi cu o cucoană cam dezbrăcată. După acest "pants on fire", respectul meu pentru Luc Besson (producător & scenarist) scade direct proporţional cu nivelul de profesionalism & inteligenţă al filmului.
Patru fraţi nu e continuarea filmului cu tigrişori semnat J.-J.Annaud ci un western urban şi sângeros, inspirat mai mult sau mai puţin făţiş din clasicul The Sons of Katie Elder şi regizat viguros de un John Singleton care nu se poate decide între furioşii iuţi de la Hollywood şi băieţii din cartier; rezultatul e parţial emoţionant, parţial gratuit, mediocru pe de-a-ntregul. Mark Wahlberg e suportabil, dar revelaţiile se cheamă (din nou!) Andre Benjamin şi Chiwetel Ejiofor - veţi mai auzi de ei, cât de curând.