mai 2018
Absinth
O tânără, Karolina, se hotărăşte să moară. Şi moare. În ziua nunţii. Care devine a înmormântării. Pardon, a incinerării. Acolo începe povestea. La crematoriu. În buza cuptorului. Dincolo de a cărei trapă, demenţialul decor al Danei Petre îngăduie felurite. Începe Absinth.

Pe textul polonezei Magda Fertacz, Ilinca-Anamaria Prisăcariu îşi susţine examenul de licenţă. Regie teatru. UNATC 2018. În mai 2018. La etajul 3 al clădirii principale a universităţii, în ceea ce se numeşte Platoul Ion Sava. O sală intimă şi nu chiar foarte mică. Paranteză: E nasol că s-a pierdut studioul Casandra, dar, pe de altă parte, spaţiile astea din UNATC sunt fermecătoare!

Absinth e dur, dar nu deprimant. Tăios, dar nu macabru. Deştept, emoţionant şi viu, în ciuda temei. Prisăcariu alege un text proaspăt (2005), actual, brutal, poetic. Nu e defel calea uşoară pentru un examen de absolvire.

În buza cuptorului, vin tatăl, mama, aproape soţul. Din vintrele cuptorului, apare duhul copilului nenăscut, produsul avortat al unei relaţii cu un pierde-vară şarmant. Un homeless. Un câine şchiop. O amintire. O nălucire.

Karolina învie mai întâi pe ecranul pe care Aproape Soţul proiectează video-urile pe care aceasta le-a înregistrat în preajma sinuciderii atent planificate. Apoi, Karolina retrăieşte parte din marile amintiri ale vieţii pe care tocmai şi-o sfârşise. În fine, Karolina există în cutele propriei conştiinţe, măcinate de avort, de iubirea pierdută cândva şi de atâtea altele.

Prezent, trecut, vis, conştiinţă. Dialog în cheie realistă, scene onirice, cadre cinematografice de Nou Val. Muzici de la The Kryptonite Sparks, tăceri. Prisăcariu glisează între acestea toate cu maturitate şi curaj. De fapt, nu alunecă doar la suprafaţă lucrurilor (cum ne învaţă DEX-ul despre verbul a glisa), ci se scufundă de-a binelea.

Cadrul e desenat de imaginaţia Danei Petre şi inspiraţia luminoasă a lui Ştefan Ioşca. Greul stă pe umerii Anamariei Feraru (Karolina) şi ai lui Vlad Brumaru (Tatăl). Relaţia tată-fiică e cea mai puternică dintre cele neîmplinite. Aproape Soţul (Florin Aioane) e mai degrabă un rol secundar în viaţa protagonistei decât un om în carne şi oase. Izbesc mai tare nălucirile: Copilul din burtă (Alexandra Raduţă) şi Ex-ul / Un câine şchiop (Nicolae Parpală). Mama (Andreea Şuilea) a fost şi rămâne departe.

Karolina e singură. Aşa cum a fost mereu. Absinth e o tărie. Cine începe aşa, nu prea alte variante de continuare. Baftă, Ilinca!

Absinth se va juca joi, 24 mai 2018 şi apoi în cadrul Galei Absolvenţilor UNATC, pe 1 iunie 2018. Ambele spectacole vor începe la 6:30PM, în sala Platoul Ion Sava de la etajul 3 al clădirii principale UNATC (Str Matei Voievod 75-77). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Se recomandă rezervare prealabilă la [email protected]

UNATC 2018 - Examen licenţă regie
Absinth
Text: Magda Fertacz
Traducere Luiza Săvescu
Regie: Ilinca-Anamaria Prisăcariu - Clasa Anca Bradu
Scenografie: Dana Petre - Clasa Nina Brumuşilă
Light design: Ştefan Ioşca
Muzica: The Kryptonite Sparks
Mişcare scenică: Mariana Gavriciuc
Actori: Anamaria Feraru (Karolina), Vlad Brumaru (Tatăl), Florin Aioane (Aproape Soţul), Alexandra Raduţă (Copilul din burtă), Nicolae Parpală (Un câine şchiop), Andreea Şuilea (Mama)

De: Magda Fertacz Regia: Ilinca Anamaria Prisăcariu Cu: Anamaria Feraru, Andreea Şuilea, Vlad Brumaru, Florin Aioane, Alexandra Raduţă, Nicolae Parpala

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus