Titlu sub care cronicarul se grăbeşte să înghesuie niscai pelicule variate ca tematică şi calitate, dar care nu merită nici bătute un articol numai al lor. De exemplu...
 Flightplan / Jurnal de bord. Din nou un thriller aviatic, net inferior bombardierului semnat Wes Craven relativ recent. Un soi de Femeia dispărută garnisită cu paranoia post 9/11, în regia unui teuton (Robert Schwentke) importat la pachet cu o mână sigură şi o imagine stilizată; Jodie Foster e OK în rolul pe care ar fi trebuit să-l facă Sean Penn. Până la jumătate suspence-ul e veritabil, iar Peter Sarsgaard (un Malkovich mai tinerel) e creepy; după... construcţia se cam duce dracu' şi aeronava cade în şanţ. La propriu.
 Chicken Little / Puiu' mic. Nu-i biografia generalului, ci un animat cu animăluţe, perfect plictisitor când istoriseşte aventurile şcolare ale găinuşei pubere şi perfect rejuisant atunci când face băşcălie de familia yankee suburbană sau de atotputernicul Război al lumilor. Bonus: exemplu de traducere neaoşă – Raiders of the Lost Ark devine pasagerii arcei dispărute! Uh, what we were talking about?!
 A Sound of Thunder/Vânătoare fatală. O vizionare fatală. O ecranizare penibilă după Ray Bradbury, un proiect damnat (regizorul iniţial era Renny Harlin, star-ul – Pierce Brosnan); finanţatus interruptus – enter Peter Hyams (din lac în puţ) plus Ben Kingsley numa bun de "zmeură" şi (d)efecte speciale ieftine (mai ales maimuţele împerecheate cu şopârle, recte maimurle sau şopuţe, pardon!), bref rezultă o pârjoală de toată jena. Fatalmente.
 36 Quai des Orfevres / Poliţia Judiciară. O premisă promiţătoare (corupţie şi crimă între curcani), o distribuţie aprigă (Daniel Auteuil, Gerard Depardieu, Andre Dussolier), un ex-poliţai la cârmă (Olivier Marchal)... Un film obosit(or), mai aproape de clasicele din '70-'80 decât de videoclipurile recente, ceea ce-l face suportabil. Nu şi reuşit.
 Harry Potter and the Goblet of Fire / Harry Potter şi Pocalul de Foc. Cu toată atmosfera "dark", cu toate innuendo-urile a propos de pubertate & sexualitate, cu tot aerul morbid, cu tot cu Ralph Fiennes (care are nas pentru roluri stranii) şi cu tot cu Oldman care mănâncă jăratec, HP e HP şi atât. Fanii sunt deja la cinema, noi ăştilalţi bem o bere. Rece.