Oameni şi iluzii - Festivalul Internaţional de Dramaturgie Contemporană, ediţia a XXX-a, Braşov, 2019

Echipa de organizare a ediţiei din acest sfârşit de toamnă însorită al anului 2019, formată din regizorul Cristian Ioan - directorul festivalului, actriţa Viorica Chelbea Geantă - directorul Teatrului "Sică Alexandrescu" din Braşov, Elena Alina Monica Tret-Mihai - directorul economic, Diana-Flavia Stegaru - secretarul literar şi Angelica Moldovan - responsabila cu documentare a instituţiei teatrale braşovene, a elaborat un program variat, structurat pe două secţiuni:
a) prezentarea unor spectacole de teatru ale unor trupe şi companii din ţară şi din Republica Moldova, inspirate de piese din dramaturgia contemporană românească şi universală, în trei limbi diferite (română, maghiară şi idiş) şi
b) recitaluri, spectacole lectură şi de teatru radiofonic, pe baza unor texte, piese de teatru, adaptări originale româneşti.

Spectacolele de mare anvergură au avut loc în Sala Mare, iar manifestările adiacente în Sala Studio a teatrului, spaţii ce s-au arătat neîncăpătoare în faţa interesului neaşteptat de mare din partea publicului.

a) Spectacolele / reprezentaţiile scenice aflate în competiţie au avut drept sursă de inspiraţie piese contemporane (din dramaturgia română, maghiară, americană, italiană, bulgară).

Piesa lui Matei Vişniec Occident Express este o serie de scene / imagini din diferite zone şi etnii ale Balcanilor, prezentate cu ironie fină şi totodată necruţătoare, despre iluzia Occidentului ce o aveau şi o mai au popoarele din spaţiul geografic redus al zonei noastre şi al vecinătăţilor şi eşecul fiecăruia în parte de care s-a lovit în Occident. Desigur, cum era şi firesc, apar şi obsesivele tentaţii de a promova imaginea ţării noastre prin filmuleţe turistice despre nunţile tradiţionale româneşti, neapărat de factură kusturiciană, şi cele despre Dracula, vampirul Carpaţilor, fără de care nici n-am exista. Finalul, în care fiecare personaj/interpret, aflat la marginea societăţii, decăzut şi ejectat de societatea dezvoltată, precum cei din Azilul de noapte, săraci dar mândri, cântă la unison şlagărul Don't worry, be happy!. Montarea orădeană a teatrului "Szigligeti", de expresie maghiară, regizată de Zakariás Zalán, a dobândit Premiul pentru cea mai bună regie, iar actriţa Román Eszter Premiul pentru cea mai bună actriţă.


Teatrul "Sică Alexandrescu" din Braşov a participat "hors-concours" cu spectacolul Portugalia de Zoltán Egressy, în regia lui Sorin Militaru. un microunivers al unui sătuc din Ungaria, cu oameni ce-şi îneacă supărările, nenorocul, nefericirea şi incapacitatea de a acţiona, în băutură şi în mici frecuşuri cotidiene. Căutarea şi atingerea idealului - din nou Occidentul, rămâne o himeră.

Umorul fin al dramaturgului italian Eduardo de Filippo, cunoscut din multe filme italiene, de obicei regizate de Vittorio de Sica, gustate de publicul cinefil, apare şi în cazul montării de la Teatrul "L.S. Bulandra" din Bucureşti, un spectacol conceput de Elie Malka între realitatea imediată şi spectacolul imaginat şi imaginar, între grotesc şi sublim, între minciună şi înşelătorie, personajele fiind expuse întâmplării, iluziei, după cum ne sugerează şi titlul La Grande Magia.


Tânărul regizor Andrei Munteanu semnează spectacolul Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti cu musicalul Scripcarul pe acoperiş, inspirat din romanul Tevi, lăptarul şi alte povestiri de scriitorul rus de limbă idiş Şalom Aleihem (creditat Sholem Aleichem), având muzica semnată de Jerry Bock, scenariul de Joseph Stein şi textul cântecelor de Sheldon Harnick. Spectacolul bucureştean prezintă sincope de interpretare a părţilor vorbite şi cântate, însă excelează prin dansurile şi mişcarea scenică a trupei de dans (coregrafia Bogdan Boantă şi Andra Gheorghe). Gigantica scenografie imobilă, ce acoperă scena, a Vioricăi Petrovici, nu serveşte organic derularea spectacolului, ci doar încântă ochii. Scripcarul pe acoperiş a dobândit Premiul special al juriului.

Regizorul şi scenaristul moldovean Petru Hadârcă se inspiră din memoriile a trei foşti deportaţi moldoveni în ţinuturile Siberiei: Ecaterina Chele, Margareta Spânu-Cemârtan şi Ion Moraru, cuprinzând perioada ocupaţiei sovietice până la revenirea la matcă a supravieţuitorilor. Spectacolul abordează soarta românilor basarabeni persecutaţi, maltrataţi, deportaţi şi exterminaţi de maşinăria stalinistă. Montarea grandioasă, cu imagini cutremurătoare şi, în contrapondere, poetice, asezonate cu imagini video proiectate, este un recviem pentru sufletele miilor de oameni ucişi în lagărele sovietice. Dosarele Siberiei este un spectacol incomod, purtat şi prezentat, spre nemulţumirea autorităţilor, pe tot întinsul spaţiului cultural românesc transfrontalier.


Dramatizarea lui Dale Wasserman după romanul lui Ken Kesey Zbor deasupra unui cuib de cuci, abordat în ultimele decenii de mai multe teatre din ţară, îmbogăţeşte repertoriul Teatrului "Metropolis" din Bucureşti, montat sub direcţiunea de scenă a regizorului Victor Ioan Frunză. Aşteptat cu mare interes la festival, Zbor deasupra unui cuib de cuci a scos în evidenţă prestaţia actorului Andrei Huţuleac, distribuit în rolul lui McMurphy. Personal voiam să văd mai mult din procesul de transformare a Sorei şefe dintr-o fiinţă fragilă şi deosebit de empatică într-o şefă de secţie de psihiatrie autoritară şi necruţătoare, ca reprezentantă a "sistemului" invizibil care macină totul din jur. Pentru rolul inadaptabilului McMurphy, ce răstoarnă, ce-i drept, provizoriu, sistemul/ordinea impus/ă, actorul Andrei Huţuleac a primit un premiu onorific din partea organizatorilor festivalului. Premiul pentru scenografie i-a fost acordat Adrianei Grand pentru decorul sugestiv conceput acestei montări.

Marele premiu şi premiul pentru cel mai bun actor - Richard Bovnoczki au fost acordate spectacolului Orchestra Titanic de dramaturgul bulgar Hristo Boicev, montat la Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti de către regizorul Felix Alexa. Asemeni celorlalte spectacole, şi aici personajele sunt marginalizaţii societăţii, aflate la răscruce, în aşteptarea unei iluzii.


Starea de expectativă a personajelor, aidoma celor din Aşteptându-l pe Godot de Samuel Beckett sau a surorilor din Trei surori de A.P. Cehov, poate căpăta valenţele unei neputinţe de a acţiona în propriul folos sau, mai rar, în folosul colectivităţii, ori a unei veşnice speranţe mesianice.


b) recitaluri, spectacole lectură şi de teatru radiofonic, pe baza unor texte, piese de teatru, adaptări originale româneşti.

Partea leului a avut-o Teatrul Naţional Radiofonic din Bucureşti, cu al cărui concurs s-au realizat toate serile / după-amiezile de promovare a noii dramaturgii şi a scenaristicii radiofonice româneşti. În această secţiune s-au putut audia, la faţa locului, dar şi prin intermediul transmisiunilor radio în direct, Cvadratura cercului de Ana-Maria Bamberger, în regia artistică a Mariei Agnesa Puşcaşu, Frumoasa adormită şi trezită de Alexandra Ares, în regia Dianei Mihailopol, scenariul Rodicăi Mandache Hronicul şi cântecul Marii Uniri, scrisă după Hronicul şi cântecul vârstelor de Lucian Blaga, sub îndrumarea regizorului Gavriil Pinte, scenariul radiofonic George Topârceanu-Amintiri din Marele Război de Ema Stere, în regia lui Attila Vizauer, spectacolul radiofonic Ileana-Principesă de România, Călătorie pentru Maica Alexandra, scris de Liana Ceterchi în colaborare cu Edith Negulici şi regizat de Liana Ceterchi şi Lumina rugului aprins, scenariul lui Ion-Costin Manoliu, în regia actorului Dan Puric.

Această secţiune a fost completată de spectacolul-recital-video Bărbat, susţinut de actorul braşovean Mihai Bica, după o compilaţie de texte din volumele Jurnal de cuplu de Laurenţiu-Ciprian Tudor şi gEneida de Adrian Lesenciuc, şi spectacolul-lectură a piesei într-un act de Cornel Udrea, intitulată Oameni de unică folosinţă, în regia actorului Gabriel Costea, în interpretare proprie, alături de actorii Claudia Suliman şi Marius Cisar.

*
Juriul festivalului, format din actorul Nicolae Poghirc, regizorul Alexandru Nagy şi coordonat de actriţa Olga Delia Mateescu - preşedintele juriului, reprezentantă de seamă a dramaturgiei româneşti postdecembriste, a acordat următoarele premii şi Trofeele Nestor ale festivalului:
Marele premiu: Teatrul Naţional I. L. Caragiale, Bucureşti - Orchestra Titanic.
Premiul pentru regie: Zakariás Zalán - Occident Express
Premiul pentru scenografie: Adriana Grand - Zbor deasupra unui cuib de cuci
Premiul pentru cel mai bun actor: Richard Bovnoczki - Orchestra Titanic
Premiul pentru cea mai bună actriţă: Eszter Román - Occident Express
Premiul special al juriului: Teatrul Evreiesc de Stat - Scripcarul pe acoperiş
Premiul pentru cel mai bun actor, acordat de conducerea Festivalului (premiu onorific): Andrei Huţuleac - Zbor deasupra unui cuib de cuci.