Festivalul Filmului European – Ediţia a 7-a, 2003

SINOPSISURI

The Pianist
Pianistul
Ecranizare, dramă
Producţie : Franţa – Polonia – Germania - Marea britanie, 2002, 148 minute
Regie : Roman Polanski
Scenariu : Ronald Harwood, după romanul autobiografic al scriitorului polonez Wladislaw Szpilman
Imagine : Pavel Edelman
Muzica : Wojciech Kilar
Cu : Adrien Brody, Thomas Kretschmann, Frank Finlay, Maureen Lipman, Emilia Fox, Ed Stoppard
Povestea adevărată a unui talentat pianist polonez în timpul ocupaţiei naziste a Poloniei, care, din cauza originii sale evreieşti, e silit să ducă o viaţă de fugar pentru a nu fi deportat. După suferinţele şi umilinţele suportate în gheto-ul din Varşovia, el îşi găseşte adăpost în ruinele oraşului, unde un ofiţer german îl ajută să supravieţuiască.

"Oamenii mă consideră american, eu am paşaport francez, dar în adâncul sufletului meu am fost întotdeauna polonez.... De multă vreme intenţionam să fac un film despre Holocaust. Cartea lui Wladislaw Szpilman este chiar textul pe care îl aşteptam. Pianistul reprezintă dovada supravieţuirii umane în faţa morţii, precum şi un omagiu adus forţei muzicii şi dorinţei de a trăi. Filmul anulează multe stereotipuri, este o istorie povestită fără nici o urmă de sete de răzbunare."
(Roman Polanski, din "Eveniment Roman Polanski la Bucureşti", program nr. 8, aprilie-mai-iunie 2003, Institutul Polonez, Bucureşti)

Wladislaw Szpilman, ca şi Polanski, nu şi-au mitizat experienţa. În memoriile sale, ca şi în filmul lui Polanski, nu există eroi, nici naţiuni duşmane. Szpilman a întâlnit evrei curajoşi care luptau în rezistenţă şi poliţişti evrei corupţi, polonezi care şi-au riscat viaţa ascunzându-l şi polonezi fără scrupule, iar printre ofiţerii nazişti a existat un ofiţer german care l-a salvat. Un imens potenţial de rău şi de bine zace în fiecare naţiune.
(Anne Applebaum, Washington Post, 15 ianuarie 2003)

În anumite privinţe e mai bun decât Lista lui Schindler de Steven Spielberg. Polanski, propunând o poveste individuală, a făcut un film care-i captivează mai mult pe spectatori. Povestea sa nu evită tristeţea, umorul amar, nici "obiectivismul nemilos".
(New York Time, 27 decembrie 2002)

Wojciech Kilar a avut o contribuţie evidentă la succesul fiecăruia dintre filmele la care a semnat muzica. El e un maestru în compunerea unor teme muzicale scurte şi sugestive. A dovedit aceasta încă o dată cu trista melodie din Pianistul cântată la clarinet cu un discret acompaniament orchestral.
(Buletin Cultural al Ministerului de Externe din Polonia, numărul 1( 2003)

Premii : 3 Premii Oscar (regie, scenariu, actor – Adrien Brody), 2003; 7 Premii César ( film, regie, muzică, imagine, decor, sunet, actor – Adrien Brody), 2003; două Premii BAFTA (film, Premiul David Lean pentru regie – Roman Polanski), 2003; 4 Premii ale Societăţii Criticilor de Film, S.U.A., 2003 (Roman Polanski, Adrien Brody, film, scenariu); Premiul Goya pentru cel mai bun film european, 2003, Academia Spaniolă de Cinema; toate premiile Eagle (eveniment unic în istoria acestora), Polonia, 2003; Palme d'Or (Roman Polanski), Cannes, 2002; Premiul pentru cea mai bună imagine, Premiile Filmului European, Roma, 2002; 3 premii acordate de către Asociaţia Criticilor de Film (film, regie, actor – Adrien Brody), Boston, 2002; Premiul pentru cel mai bun film, Asociaţia Criticilor de Film, San Francisco, 2002.

Nominalizări : 7 Premii Oscar 2003 ( film, Roman Polanski, scenariu, actor – Adrien Brody, imagine, costume, montaj) ; două Premii Globul de Aur, 2003 (film, actor – Adrien Brody); 7 Premii BAFTA, 2003; 10 Premii César 2003; Premiul Asociaţiei Oamenilor de Film, S.U.A., 2003 – Pavel Edelman; 3 premii ale Asociaţiei Criticilor de Film, Chicago, 2003 – Roman Polanski, film, actor – Adrien Brody; Premiul Asociaţiei Regizorilor, S.U.A., 2003 – Roman Polanski; Premiul Satelitul de Aur – scenariu, Los Angeles, 2003; Premiul Societăţii Online a Criticilor de Film – Adrien Brody, S.U.A., 2003; Premiul USC 2003, acordat de către Asociaţia Scenariştilor (Ronald Harwood), S.U.A., 2003; Premiul Asociaţiei Actorilor – Adrien Brody, Los Angeles, 2003.


Der Überfall
Hold-up
Comedie neagră
Producţie : Austria, 2000, 84 minute
Regie : Florian Flicker
Scenariu : Susanne Freund, Florian Flicker
Imagine : Helmut Pirnat
Muzica : Hannes Strobl
Cu : Roland Düringer, Josef Hader, Joachim Bissmeier, Ulrike Beimpold, Klaus Ortner
Şomer, divorţat, fără casă, fără bani, dar nerenunţând la mândria de tată care vrea să-i dea fiului său un cadou de ziua lui, Andreas ia hotărârea disperată de a da o spargere într-un supermarket; cuprins de panică, înainte de a reuşi să scoată pistolul (descărcat, de altfel), fuge şi nimereşte într-un magazin de confecţii. Rezultatul este o după-amiază bizară în care cele trei personaje – hoţul, croitorul şi clientul – sunt, pe rând, agresori şi victime.

Premii : Premiile Max Ophüls, 2001, Florian Flicker a câştigat Marele premiu "Diagonala".
Nominalizări : Leopardul de Bronz (Florian Flicker), Locarno, 2000; Delfinul de Aur (Florian Flicker), Festróia, Setúbal (Portugalia), 2001; Premiul Max Ophüls (Florian Flicker), Saarbrücken, 2001.

Florian Flicker (1965) : între 1985-1988 realizează câteva filme de scurt metraj; în 1989 devine director al fundaţiei cinematografice Pension Export, Viena. Filmografie : Halbe Welt, 1993 (numeroase premii, printre care Premiul Special al Juriului, Fantastica, Gerardmer, Franţa); Attwengerfilm (film documentar, co-regizor), 1994; Suzie Washington, 1998 (4 premii, printre care Premiul pentru cel mai bun film austriac al anului ).

Hold-up e un film tragic, dar are mereu câte ceva care te face să râzi. E chiar o comedie ? "Nu e posibil să-l limitezi la nici un gen. Unii pot spune că este o tragi-comedie, un film psihologic. Am încercat să împing limitele până la extreme în ambele direcţii : răceală umană şi violenţă, blândeţe şi sensibilitate. Relaţia dintre cei trei oameni se dezvoltă plenar din cauza caracterelor lor. În conflictul care se naşte, ei sunt ca nişte roţi zimţate dintr-un motor stricat, dar se cuplează în aşa fel încât nu mai există o linie de demarcaţie între ei. Este drama naturii umane, care, văzută din exterior, pare adesea amuzantă."
(Interviu cu Florian Flicker din caietul-program al filmului)


Les Convoyeurs attendent
Porumbeii călători aşteaptă
The Carriers are Waiting
Comedie, film de debut, alb-negru
Coproducţie : Franţa – Belgia – Elveţia, 1999, 93 minute
Regie : Benoît Mariage
Scenariu : Emmanuelle Bada, Benoît Mariage, Jean-Luc Seigle
Imagine : Philippe Guilbert
Coloana sonoră : Olivier Hespel
Cu : Benoît Poelvoorde, Morgane Simon, Bouli Lanners, Dominique Baeyens, Philippe Grand'Henry
Fiind un tip cu idei trăsnite, reporterul Roger Closset le face tuturor viaţa imposibilă. Acum i-a căşunat că fiul său, Michael, un adolescent de 15 ani, trebuie să intre în Cartea recordurilor; n-ar avea de făcut nimic altceva decât să deschidă o uşă de puţin mai mult decât de 40.000 de ori în 24 de ore şi, în plus, ar câştiga un automobil. Întreprinzătorul tată construieşte în grădină o uşă pentru exerciţii şi angajează un antrenor. Dacă vecinul său, Félix, trăieşte doar pentru campionul său, Napoleon – un porumbel călător – de ce n-ar avea şi el un campion în familie?

Filmul a fost selecţionat la Quinzaine des Réalisateurs, Cannes, 1999.
Premii : la categoria Argint, Premiul Hugo pentru cel mai bun actor (Benoît Poelvoorde), Chicago, 1999; Premiul Joseph Plateau acordat celui mai bun actor belgian (Benoît Poelvoorde), Festivalul International de Film al Flandrei, Ghent (Belgia), 1999; Distincţie specială pentru film de debut, Montréal, 1999; Calul de Bronz (Benoît Mariage) şi Menţiune de onoare pentru cea mai bună actriţă (Morgane Simon), Stockholm, 1999.
Nominalizare : César 2000 pentru film de debut.


Thomas est amoureux
Thomas e îndrăgostit
Thomas in Love
Comedie, film de debut
Coproducţie : Belgia – Franţa – Italia, 2000, 97 minute
Regie : Pierre-Paul Renders
Scenariu : Philippe Blasband
Imagine : Virginie Saint-Martin
Coloana sonoră : Olivier Hespel
Cu : Benoît Verhaert, Aylin Yay, Magali Pinglaut, Micheline Hardy, Alexandre von Sivers
Undeva în Belgia, cândva în viitor. Eroul, un tânăr de 32 de ani, suferă de agorafobie, astfel că de 8 ani îşi petrece existenţa în faţa calculatorului, navigând pe Internet. Treburile zilnice şi relaţiile sale se desfăşoară exclusiv pe cale electronică, interactiv; el nu simte nevoia să iasă din casă, nu vrea să vadă pe nimeni, ci doar să fie lăsat în pace, numai că psihologul său decide că are nevoie de o parteneră. Atmosfera filmului este îmbibată de o puternică sexualitate şi de un simţ al umorului mai puţin obişnuit.

Premii : FIPRESCI (acordat celui mai bun film de debut, pentru limbaj cinematografic inovator şi umor, combinate în mod desăvârşit cu tema lipsei de comunicaţie) şi Premiul Lanterna Magică (Pierre-Paul Renders), Veneţia, 2000; Premiul Special al Juriului (Pierre-Paul Renders), Festivalul Noului Cinema şi Noilor Media, 2000; Premiul pentru cea mai bună actriţă (Aylin Yay) şi nominalizare la Marele Premiu (Pierre-Paul Renders), Paris, 2001. Regizorul a mai câştigat : Premiul Procirep şi GNCR, Primul Festival al Filmului European, Angers 2001; Marele Premiu al Filmului Fantastic European, Méliès (Argint), Espoo Ciné, Espoo (Finlanda), 2001; Marele Premiu şi Marele Premiu al Juriului tânăr, Gérardmer (Franţa), 2001, precum şi Marele Premiu al Filmului Fantastic European, Bruxelles, 2002.


Výlet
Excursia
Some Secrets
Comedie absurdă,
Coproducţie : Cehia – Slovacia, 2002, 100 minute
Scenariul şi Regia : Alice Nellis
Imagine : Ramunas Greičius
Muzica : Tomá¹ Polák
Cu : Iva Jan¾urová, Teodora Remundová, Igor Bare¹, Sabina Remundová, Nad'a Kotr¹ová
Nu toate călătoriile sunt vacanţe. Pe drumul din Cehia către Slovacia, familia reunită are prilejul de a-şi rezolva problemele : mama va înceta să-şi trateze fiicele ca pe nişte copii, ele nu-şi vor mai considera soţii idioţi, iar bunica îşi va împlini visul de a reda pământului natal cenuşa defunctului ei fiu.

Premii : Premiul tânărului regizor, San Sebastian, 2002; FIPRESCI, Premiul pentru scenariu, Salonic, 2002; Premiul Special, Pilsen, 2002.

Alice Nellis (1971) : absolventă a Conservatorului din Praga (flaut) şi a FAMU, secţia scenariu; masterat în literatură engleză şi americană (Universitatea din Praga). Regizor şi scenarist. Filmografie : Ene bene / Eeny meeny, 2000 (Premiul FIPRESCI, Karlovy Vary, 2000; Trandafirul de Bronz, Bergamo, 2000; Premiul SKYY, San Francisco, 2000; Premiul de încurajare, Cottbus, Germania, 2000; Premiul pentru cea mai bună actriţă – Iva Jan¾urová, Rusia, 2000; Premiu pentru debut, Pilsen şi Tĕrlicko, Cehia, 2000, precum şi două nominalizări la Leul Ceh. Ca regizor şi scenarist a semnat 7 scurt metraje şi documentare.


Bænken
Banca
The Bench
Dramă
Producţie : Danemarca, 2000, 93 minute
Regie : Per Fly
Scenariu : Per Fly, Kim Leona
Imagine : Jørgen Johansson
Muzica : Halfdan E.
Cu : Jesper Christensen, Marius Sonne Janischefska, Stine Holm Joensen, Nicolaj Kopernikus, Jens Albinus
Kaj bea atât de multă bere încât a devenit opac la oricine, la orice, inclusiv la viaţa lui. Apariţia neaşteptată a fiicei lui pe care nu o mai văzuse de când era mică, precum şi vestea că are un nepot, îi redau dorinţa de a trăi. Să fie prea târziu? Prea târziu pentru iertare?

Premii : Premiul Publicului acordat de "Lübecker Nachrichten" (Per Fly), Premiul de încurajare, Zilele Filmului Nordic, Lübeck, 2000; 5 Premii Robert, 2001 (cel mai bun film danez, Per Fly, Jesper Christensen, costume, machiaj); 3 Premii Bodil, 2001 (cel mai bun film danez, cel mai bun actor – Jesper Christensen, rol secundar – Nicolaj Kopernikus).
Nominalizări : Pintenul de Aur (Per Fly), Festivalul Internaţional de Film al Flandrei, Ghent (Belgia) 2000; Premiu pentru cel mai bun actor – Jesper Christensen, Premiile Filmului European, Berlin, 2001; Premiul Bodil pentru rol secundar – Sarah Boberg şi Stine Holm Joensen, Danemarca, 2001; 6 Premii Robert, Danemarca, 2001.

Per Fly : regizor (Kalder Katrine, 1993; Pro og Berta, 2001 la care a realizat şi montajul; Arven, 2003 şi 3 seriale TV), scenarist (Kalder Katrine, Arven), actor într-un film TV.


Emmauksen tiellä
Pe drumul către Emmaus
On the Road to Emmaus
Dramă
Producţie : Finlanda, 2001, 77 minute
Scenariul şi Regia : Markku Pölönen
Imagine : Kari Sohlberg
Muzica : Vesa Mäkinen
Cu : Puntti Valtonen, Peter Franzén, Lotta Lehtikari, Risto Aaltonen, Tommi Eronen
După o absenţă de douăzeci de ani, Rane Koskivuo, un citadin cinic, se reîntoarce în satul natal. Dorinţa sa este de a vinde cât mai repede casa părintească şi a reveni la Helsinki, dar legile necunoscute ale destinului îl determină să străbată satul în întregime, refăcând legăturile cu locurile copilăriei şi trezindu-se la o altfel de realitate, interioară. La sfârşitul acestei călătorii de o zi, eroul începe să devină o fiinţă altruistă.

Premiul Jussi, Finlanda, pentru rol secundar (Sanna-Kaisa Palo), 2002.

Markku Pölönen (1957) : absolvent, în 1983, al Universităţii de Arte şi Design din Helsinki, Secţia Film şi TV; regizor şi scenarist. Filmografie : Yön yli, 1984; Oikeus utopiaan, 1985; Lohikuningas, Viesti, 1986; Taivaan lahja / Gift from Heaven, 1988; Idylli, 1989; Kiertotähden keisari, 1990; Valoa – erään elokuvan anatomia (coregizor), Käsi kädessä, Interski, 1991; Onnen maa / Land of Happiness, 1993; Kivenpyörittäjän kylä / The Last Wedding, 1995; Ikuinen viesti, 1997; Kuningasjätkä / A Summer by the River, 1998; Viimeinen kesäpäivä, 1999; Badding, 2000. Între 1994 –1996 a regizat 3 filme TV.


Klassikko
Clasic
The Classic
Ecranizare, comedie
Producţie : Finlanda, 2001, 80 minute
Scenariu : Kari Väänänen, după romanul scriitorului finlandez Kari Hotakainen
Regie : Kari Väänänen
Imagine : Timo Salminen
Muzica : Iiro Rantala
Cu : Martti Suosalo, Janne Hyytiäinen, Matti Onnismaa, Pertti Sveholm, Arvi Lind
Ecranizare după cel mai apreciat roman al lui Kari Hotakainen, o narcisistă autobiografie fictivă, irezistibil de amuzantă. Scriitorului Kari Hotakainen, eroul filmului, prezentat ca un autor fără succes la public, deşi preţuit de critici, îi este solicitat de către editorul său un jurnal în care să fie descrise primele sale experienţe literare. În aşteptarea chinuitoare a inspiraţiei pentru un râvnit viitor best-seller, autorul se cufundă în lumea curselor de automobile. Filmul este o îmbinare între pseudo-jurnalele scriitorului, adevărul biografic şi realitatea socială finlandeză.

O mare parte a filmului constă în monologul lui Hotakainen, iar Väänänen utilizează tehnici ale filmului mut pentru a-l face mai amuzant. Din fericire o face bine şi filmul nu-şi pierde ritmul nici o secundă. Cea mai bună secvenţă e cea în care poliţistul Vikström (interpretat de excelentul actor Pertti Sveholm) susţine că şoferul beat e cel mai bun dintre oameni.
(Espoo, Finlanda)

Premiul Jussi, Finlanda, 2002 pentru rol masculin secundar – Pertti Sveholm.


Corto Maltese : La cour secrète des Arcanes
Corto Maltese – Un aventurier în Siberia
Film de animaţie, serial TV
Coproducţie : Franţa – Italia – Luxemburg, 2002, 92 minute
Regie : Pascal Morelli
Scenariu şi dialoguri : Natalia Borodin, Thierry Thomas
Creatorii personajelor animate : Virginie Augustin, Didier Cassegrain, Guillaume Lebois
Muzica : Franco Piersanti
Voci : Richard Berry, Patrick Bouchitey, Marie Trintignant, Barbara Schultz
Revoluţia bolşevică tulbură apele în întreaga Asie, dar nici contra-revoluţionarii nu stau cu mâinile în sân; aşteaptă doar aurul care e pe drum, într-un tren de marfă. Corto Maltese şi prietenul său Rasputin – dar nu numai ei – vor să pună mâna pe aur. În aventurile lor vor avea de furcă cu o şarmantă, dar periculoasă contesă, câţiva generali, un aviator american, nişte societăţi secrete chineze, avatarul lui Gengis Han...

Pascal Morelli (1961) : regizor (Instinto del asesino, serial TV, 1995; The Legend of Calamity Jane, serial TV, 1997 – două episoade au fost nominalizate la Premiul Annie, Glendale, S.U.A., 1998).


Rue des plaisirs
Strada plăcerilor
Dramă
Coproducţie : Franţa – Germania, 2002, 91 minute
Regie : Patrice Leconte
Scenariu : Serge Frydman, Patrice Leconte
Imagine : Eduardo Serra
Coloana sonoră : Emmanuel Croset, Dominique Hennequin, Paul Lainé
Cu : Laetitia Casta, Patrick Timsit, Vincent Elbaz, Catherine Mouchet, Isabelle Spade
În Parisul anilor '40, Petit Louis, fiul unei prostituate, născut şi crescut la bordelul Oriental Palace, se îndrăgosteşte fără speranţă de Marion, cea mai proaspătă achiziţie, şi o ajută să ducă o viaţă decentă, ba chiar îi caută un soţ. Deşi trecut de prima tinereţe, băiatul bun la toate şi-a păstrat sufletul nobil şi pur. Bordelurile vor fi desfiinţate prin lege la sfârşitul războiului şi, odată cu ele, ciudata lor lume şi personajele care o populau se vor destrăma.

Patrice Leconte (1947) : regizor (22 filme şi un episod dintr-un serial TV), scenarist (17 filme, majoritatea regizate de el), actor (5), operator (Rue des plaisirs). Filmografie : Les vécés étaient fermés de l'interieur, 1975; Les bronzés, 1978; Les bronzés font du ski, 1979; Viens chez moi, j'habite chez une copine, 1981; Ma femme s'appelle reviens, 1982; Circulez, y'a rien à voir, 1983; Les spécialistes, 1984; Tandem, 1987; Monsieur Hire, 1989; Le mari de la coiffeuse, 1990; Contre l'oubli, 1991; Le batteur du boléro, 1992; Tango, 1993; Le parfum d'Yvonne, 1994; Les grands ducs, Ridicule, 1996; Une chanse sur deux, 1998; La fille sur le pont, 1999; La veuve de Saint-Pierre, 2000; Félix et Lola, 2000; L'homme du train, 2002.


Halbe Treppe
Punct critic
Grill Point
Dramă
Producţie : Germania, 2002, 111 minute
Scenariul şi Regia : Andreas Dresen
Imagine : Michael Hammon
Muzica : 17 Hippies
Cu : Steffi Kühnert, Gabriela Maria Schmeide, Thorsten Merten, Axel Prahl, Masha Rommel
Istoria unui triunghi erotic înfiripat între două familii prietene din Frankfurt pe Oder; cuplurile, aparţinând clasei de mijloc şi apropiindu-se de vârsta critică de 40 de ani, nu mai au nimic să-şi spună de mai multă vreme, nici în pat, nici în afara lui. Chris, DJ la postul local de radio, începe o relaţie cu soţia prietenului său şi este surprins asupra faptului de către acesta. Ajunşi în acest punct, eroii se văd obligaţi să-şi redefinească ideile despre căsătorie, prietenie, fidelitate.

Nominalizări : Premiul Hugo la categoria Argint (regie), Chicago, 2002; Premiul Filmului European (regie), Roma, 2002; Premiul de Aur (regie), Concursul Filmului German, 2002; Spicul de Aur, Valladolid, 2002. Premii : Ursul de Argint - Marele Premiu al Juriului, Premiul filmului de artă, Berlin, 2002; Pintenul de Argint, Festivalul Internaţional de Film al Flandrei, Ghent (Belgia), 2002; Premiul pentru regie, Schwerin (Germania), 2002; Premiul Asociaţiei Criticilor de Film Germani, 2003; Premiul Filmului Bavarez (regie), 2003.

Andreas Dresen (1963) : absolvent, în 1992, al Academiei de Film şi Televiziune din Babelsberg; regizor şi scenarist (3 filme). Filmografie : Stilles Land / Silent Country, 1992 (nominalizare la Globul de Cristal, Karlovy Vary, 1992; Premiul Hesse pentru filmul de debut şi Premiul criticilor germani, 1992); Nachtgestalten / Night Shapes, 1999 (nominalizari : Ursul de Aur, Berlin, 1999; Premiul Emden (regie), Germania, 1999; Spicul de Aur, Valladolid, 1999; Premiul pentru regie, Valladolid, 1999).


Der Felsen
Harta unei inimi de piatră
A Map of the Heart
Dramă romantică
Producţie : Germania, 2002, 116 minute
Regie : Dominik Graf
Scenariu : Markus Busch, Dominik Graf
Imagine : Benedict Neuenfels
Muzica : Dieter Schleip
Cu : Karoline Eichhorn, Jeanette Hain, Ralph Herforth, Peter Lohmeyer, Antonio Wannek
Viaţa sentimentală a lui Karin, o femeie de 35 de ani, conducătoarea unei colonii de muncă pentru deţinuţi, e distrusă de vestea că soţia amantului (şi şefului) ei urmează să aibă un copil. Ea rupe această veche relaţie, dar îşi frânge şi inima. Odată cu Malte, un adolescent de 17 ani – diavol cu chip de înger – întâlneşte pasiunea fatală, aventura, dar şi sentimentul de responsabilitate pentru cel care ar putea să-i fie copil.

Nominalizări : Ursul de Aur (regie), Berlin, 2002; Premiul pentru montaj, Film+, 2002. Premii : Premiul Filmului Bavarez (Karoline Eichhorn, producţie), 2002; Premiul de Aur al Filmului German (montaj), 2002; Premiul Asociaţiei Criticilor Germani de Film (muzică, montaj), 2003.

Dominik Graf (1952) : studiază germana şi muzica, absolvent al academiei de Televiziune şi Film, München; regizor, compozitor (8 filme), scenarist (7 filme) şi actor (7 filme). Filmografie : Der Kostbare Gast, 1979; Das Zweite Gesicht / The Second Face, 1982 (Premiul Saarbrücker Zeitung, 1983); Drei Gagen Drei, 1985; Die Katze / The Cat, 1988 (Marele Premiu Cognac, 1988; Premiul Filmului German, 1988); Spieler / The Gamblers, 1990; Die Sieger / The Invincibles, 1994; München – Geheimnisse einer Stadt / Munich - Secrets of a City, 2000; Hotte im Paradies, 2002, precum şi 16 filme TV.


To mónon, tis zois tou taxidion
Singura călătorie a vieţii lui
The Only Journey of His Life
Ecranizare, dramă
Coproducţie : Grecia – Turcia – Bulgaria, 2001, 87 minute
Regie : Lakis Papastathis
Scenariu : Marianna Koutalou, Lakis Papastathis, Elena Peda, după lucrarea omonimă a scriitorului grec Georgios Vizyenos
Imagine : Yannis Daskalothanassis
Muzica : Giorgos Papadakis
Cu : Lazaros Andreou, Mustafa Avkiran, Metin Belgin, Kostas Kortidis, Elias Logothetis
Georgios Vizyenos, nume celebru al literaturii moderne greceşti, personalitate complexă şi enigmatică, a decedat într-o instituţie de boli mintale. Obsedat până la nebunie de o frumoasă adolescentă, Vizyenos este internat într-un azil. În mintea sa, realitatea şi amintirile din copilărie se suprapun; îşi confundă personalitatea cu cea a bunicului, forţat să se îmbrace în rochii de fată până la vârsta de 10 ani pentru a nu fi furat de turci.

Filmul a fost selectat la Toronto, 2001 şi a primit Premiul Publicului, Thesalonik, 2001.

Lakis Papastathis : regizor (Ton kairo ton Ellinon / When the Greeks, 1981; Theofilos, 1987), regizor secund (Evdokia, 1971), scenarist al celor trei filme regizate de el, producător (To mónon, tis zois tou taxidion ).


Dekapentavgoustos
O zi din august
One Day in August
Dramă
Producţie : Grecia, 2001, 106 minute
Scenariul şi Regia : Constantine Giannaris
Imagine : Aggelos Viskadourakis
Muzica : Akis Daoutis
Cu : Kostas Kotsianidis, Eleni Kastani, Akylas Karazissis, Amalia Moutousi, Emilios Chilakis
15 august – Adormirea Maicii Domnului – o zi înainte şi o zi după.
Trei cupluri încearcă să rupă rutina vieţii din Atena şi evadează la ţară. Călătoria le va schimba viaţa pentru totdeauna. Între timp, apartamentele lor – situate în acelaşi bloc – sunt vizitate de un hoţ. Ploaia, simbolică şi ea, spală sufletele de suferinţă, vină şi regrete, redând fiecăruia încrederea în viaţă, forţa de a merge mai departe.

Premii : la Salonic, filmul a fost premiat de Asociaţia Criticilor de Film, iar în 2002 a câştigat Delfinul de Argint pentru scenariu la Festróia.
Nominalizări : Ursul de Aur, Berlin, 2002; Delfinul de Aur, Festróia (Setubal, Portugalia), 2002.

Constantine Giannaris : regizor, scenarist (două din filmele sale), actor ( 3 din filmele sale). Filmografie : From the Edge of the City, 1998 (scenarist şi actor), nominalizat la Calul de Bronz, Stockholm, 1999 şi la Golden Alexander, Salonic, 1998, unde a obţinut Premiul pentru regie; North of Vortex, 1991. A realizat un film TV (3 Step to Heaven) şi două scurt metraje (Caught Looking şi Trojans), ambele răsplătite cu premii internaţionale.


L'appuntamento
Întâlnirea
The Appointment
Dramă
Producţie : Italia, 2001, 76 minute
Regie : Veronica Bilbao La Vieja
Scenariu : Massimo Felisatti, Giovanna Senesi
Imagine : Giuseppe Berardini
Muzica : Alessandro Molinari
Cu : Gianna Breil, Alessia Fugardi, Alberto Molinari, Franco Oppini
Roma haotică a zilelor noastre. Relaţia tensionată dintre o mamă şi fiica sa, despărţite de un trecut dureros. Muzica, zonă de întâlniri a diverselor etnii, spaţii, culturi, le va ajuta să se regăsească.

Veronica Bilbao La Vieja : a studiat literatura modernă la Universitatea din Roma, a obţinut masteratul în comunicare, film şi audiovizual. În 1993, împreună cu Giancarlo Sartoretto a fondat Caro film srl, companie de producţie de film şi TV. Cunoscută ca regizor, asistent de regie, scenarist şi producător. Filmografie : cu numele de Veronica Perugini a semnat în 1994 scenariul (în colaborare) şi regia filmului Il teppista, Menţiune Specială, Festivalul Filmului cu Problematică Socială, San Salvo (Italia).

Sunetul – Dolby digital – face ca oraşul cu zgomotele sale oribile să fie foarte prezent, adevărat protagonist al filmului. Zgomotul este o metaforă a conflictelor dintr-o societate bazată pe principiul exacerbatei competiţii dintre bărbaţi.
(Veronica Bilbao La Vieja)


The Quiet American
Un american liniştit
Coproducţie : S.U.A. – Germania – Australia, 2002, 100 minute
Ecranizare, thriller
Regie : Phillip Noyce
Scenariu : Christopher Hampton, Robert Schenkkan, după romanul scriitorului englez Graham Greene
Imagine : Christopher Doyle, Huu Tuan Nguyen, Dat Quang
Muzica : Craig Armstrong, Guy Gross
Cu : Michael Caine, Brendan Fraser, Do Thi Hai Yen, Rade Serbedzija, Tzi Ma, Robert Stanton
Războiul din Vietnam, 1952. O poveste complexă despre mistere politice, crime şi poveşti de dragoste, având ca protagonişti un cinic ziarist englez, amanta sa vietnameză – ambii fumători de opiu – şi un tânăr, aparent naiv ofiţer american, care se dovedeşte a sponsoriza terorismul în calitate de membru C.I.A. şi cum cea mai bună armă în timp de război este seducţia...

Un film care explică de ce a fost declanşat acest război şi de ce americanii l-au continuat cu atâta vehemenţă. Phillip şi Christopher au dorit ca din film să reiasă respectul pentru vietnamezi, care sunt oameni remarcabili. Romanul lui Green era una dintre cele două cărţi care se vindeau la Muzeul Ho Chi Minh, cea de-a doua fiind "Poezii din închisoare" de Ho Chi Minh (cartea pe care vroiam s-o cumpăr). Câteva zile mai târziu, pe când călătoream cu trenul prin Vietnam, am descoperit că vânzătoarea greşise, astfel că am recitit The Quiet American.
(Phillip Noyce, 1995)

Premii : Premiul NBR (Phillip Noyce ), Consiliul Naţional de Conducere al Criticilor, S.U.A., 2002; Premiul SFFCC (Michael Caine) şi Menţiune Specială (Phillip Noyce), Cercul Criticilor de Film, San Francisco, 2002; Premiul ALFS pentru actorul anului – Michael Caine şi Premiul ALSF pentru regizorul anului – Phillip Noyce, Cercul Criticilor de Film, Londra, 2003; Satelitul de Aur (Michael Caine), S.U.A., 2003.
Nominalizări : Premiul Oscar (Michael Caine ), 2003; Premiul BAFTA (Michael Caine), 2003; Globul de Aur (Michael Caine), 2003; Satelitul de Aur (film, Michael Caine, rol secundar - Do Thi Hai Yen), S.U.A., 2003.

Phillip Noyce (1950) : asistent de regie (două filme), regizor, actor (4 filme), scenarist (4 filme), producător (două filme). Filmografie : Backroads, 1977; Newsfront, 1978; Heatwave, 1982; Echoes of Paradise, 1978; Dead Calm, Blind Fury, 1989; Patriot Games, 1992; Silver, 1993; Clear and Present Danger, 1994; The Saint, 1997; The Repair Shop, 1998; The Bone Collector, 1999; Rabbit –Proof Fence, 2002. Filmografia cuprinde un documentar şi 4 seriale TV.


The Discovery of Heaven
Descoperirea Paradisului
Ecranizare
Producţie : Olanda, 2001, 134 minute
Regie : Jeroen Krabbé
Scenariu : Edwin de Vries, după romanul scriitorului olandez Harry Mulisch
Imagine : Theo Bierkens
Coloana sonoră : Benedict Schillemans
Cu : Stephen Fry, Greg Wise, Flora Montgomery, Diana Quick, Neil Newbon, Jeroen Krabbé
Onno, specialist în limba etruscă, şi Max, astronom care şi-a propus să descopere coordonatele Paradisului, sunt doi prieteni nedespărţiţi. Întâmplător, ei au fost concepuţi în aceeaşi zi – gemeni cosmici. La 33 de ani se îndrăgostesc de aceeaşi fată; amândoi, fiecare în felul său, revendică rolul de tată al copilului ei. Dar toate "întâmplările" au fost puse la cale de un înger a cărui misiune era recuperarea Tablelor legii (cele 10 porunci) date de Dumnezeu lui Moise.

Ceea ce m-a impresionat în roman a fost importanţa acordată destinului. Mulisch consideră că soarta ar putea să nu fie de loc o coincidenţă.
(Jeroen Krabbé)

Premii : Premiul Filmul de Platină, Festivalul Filmul de Aur şi de Platină, Olanda, 2001; Premiul pentru cel mai bun scenariu, Festivalul Filmului Olandez, 2002, unde au fost nominalizaţi Jeroen Krabbé, producătorul Ate de Jong şi Edwin de Vries.

Jeroen Krabbé (1944) : actor (66 de filme şi seriale TV), producător asociat (două filme) şi regizor (Left Luggage / Bagaj abandonat, 1998, Premiul Asociaţiei Cinematografiei de Artă, Blue Angel, nominalizare la Ursul de Aur, menţiune specială pentru Isabella Rossellini, Berlin, 1998; nominalizare la Premiul pentru cel mai bun film străin, Festivalul Filmului Independent, Marea Britanie, 1998; Premiul Emden, Germania, 1998; Premiul Grolsch, Olanda, 1998).


Quo vadis
Ecranizare, dramă
Coproducţie : S.U.A. – Polonia, 2001, 165 minute
Regie : Jerzy Kawalerowicz
Scenariu : Jerzy Kawalerowicz, după romanul scriitorului polonez Henryk Sienkiewicz
Imagine : Andrzej Jaroszewicz
Muzica : Jan A. Kaczmarek
Cu : Pawel Del±g, Magdalena Mielcarz, Boguslaw Linda, Michal Bajor, Jerzy Trela
Distins cu Premiul Nobel, romanul lui Sienkiewicz a inspirat mulţi cineaşti. Versiunea lui Kawalerowicz pune accentul pe conflictul dintre credinţă, dragoste şi responsabilitate. Tragica dilemă se soldează cu victoria credinţei şi a dragostei, îngăduind speranţa într-o lume mai umană decât Roma împăratului Nero în care creştinii erau hrană pentru lei.

Jerzy Kawalerowicz (1922) : regizor, scenarist al tuturor filmelor sale în afară de Cień, asistent de regie (două filme), actor (Stalowe serca, 1948). Filmografie : Gromada, 1952; Pod gwiazda frygijska/The Village Mill under the Phrygian Star, Celuloza/Celulose, 1954; Cień/Shadow, 1956; Prawdziwy koniec wielkiej wojny/Real End of the Great War, 1957; Poci±g/Night Train, 1959; Matka Joanna od aniolów/Mather Ioana of the Angels, 1961, Premiul Special al Juriului, Cannes, 1961; Faraon/Pharaoh, 1966, nominalizare la Palme d'Or, Cannes, 1966; Gra/The Game, 1968; Maddalena, 1971; ¦mierć prezydenta/The Death of the President, 1978, Ursul de Aur, Berlin, 1978, Premiul Special al Juriului, Polonia; Spotkanie na Atlantiku/Chance Meeting on the Atlantic, 1980; Austeria/The Inn, 1983, Leul de Aur, Polonia, 1984; Jeniec Europy/The Hostage of Europa, 1989; Bronsteins kinder/Bronstein's Children, 1990; Za co?/Why?, 1996. În 1979, la Moscova, i s-a acordat Premiul de onoare pentru contribuţia sa cinematografică.


Szczęśliwy czlowiek
Om fericit
Happy Man
Film de debut
Producţie : Polonia, 2000, 84 minute
Scenariul şi Regia : Malgorzata Szumowska
Imagine : Michal Englert, Mark Gajczak
Muzica : Zygmunt Konieczny
Cu : Jadwiga Jańkowska-Cieślak, Malgorzata Chajewska-Krzysztofik, Piotr Jankowski, Roman Gancarczyk
Pe neaşteptate, la un control de rutină, Mariei i se spune că are cancer la plămâni şi puţin timp de trăit. Ea decide să nu-i comunice fiului său, dar acesta află; din respect pentru voinţa mamei sale, el se preface că nu ştie adevărul despre starea ei şi încearcă din răsputeri să o facă fericită : îşi ia un serviciu şi îşi găseşte o soţie.

Nominalizat la premiul Descoperirea Europeană a Anului (Fassbinder Discovery), Academia Europeană de Film, Karlovy Vary, 2001 şi la Golden Alexander, Salonic, 2000, unde filmul câştigă Premiul Special pentru excelenţa calităţilor vizuale.

Malgorzata Szumowska (1973) : absolventă a Academiei Naţionale de Film, TV şi Teatru din Lodz, Facultatea de Regie de Film. A regizat filme documentare, scurt metraje şi filme TV, distinse cu diferite premii naţionale şi internaţionale. Din 2001 este membră a Academiei Europene de Film. A fost nominalizată la Festivalul Sundance, Los Angeles, 2001.


António, um rapaz de Lisboa
António, un băiat din Lisabona
António, le portrait d'un jeune homme
Dramă
Producţie : Portugalia, 2000, 120 minute
Versiune subtitrată în limba engleză
Scenariul şi Regia : Jorge Silva Melo
Imagine : José Luis Alcaine
Muzica : Jorge Palma
Cu : Joana Bárcia, Manuel Wiborg, Sylvie Rocha, Lia Gama, Marco Delgado
La Lisabona şi într-un oraş spaniol, în preajma Paştilor.
Viaţa lui António e ca o barcă în derivă pe timp de furtună, când nici un reper nu mai e vizibil. Şomer, fără bani, el e un tânăr din Lisabona zilelor noastre care încearcă şi reuşeşte să supravieţuiască. António ar vrea să existe o femeie care să-l înţeleagă şi să-i poarte de grijă, dar mama lui e bolnavă de cancer, iar fosta soţie şi fostele iubite fac parte dintr-un trecut care nu vrea să moară.

Jorge Silva Melo (1948). Filmografie : Passagens ou a meio caminho, 1980; Ninguém duas vezes, 1984; Agosto/August, 1998; Coitado do Jorge/Poor Jorge, 1993; António palolo, ver o pensamento a correr, 1995; Felicidades, 1999.


Aparelho voador a baixa altitude
Aparat de zbor la mică altitudine
Low-Flying Aircraft
Ecranizare, thriller
Coproducţie : Portugalia – Suedia, 2001, 90 minute
Regie : Solveig Nordlund
Scenariu : Solveig Nordlund, după romanul lui J. G. Ballard
Imagine : Acácio de Almeida
Muzica : Johan Zachrisson
Cu : Miguel Guilherme, Margarida Marinho, Rui Morrison, Rita Só, Canto e Castro, Isabel de Castro
Într-o ţară, în viitor. De câţiva zeci de ani, legea impune întreruperea sarcinilor sau uciderea, imediat după naştere, a copiilor mutanţi – consideraţi anormali, periculoşi, de fapt având alt sistem de percepţie – ceea ce face ca populaţia să scadă dramatic. Judite, o femeie căreia i se întrerupseseră şase sarcini, încearcă în mod disperat să o ducă la capăt pe cea de-a şaptea. Copilul mutant care se naşte este încredinţat unei mutante, fiica doctorului care o ajută să nască, singura lor şansă de supravieţuire depinzând de ajutorul primit de la oamenii "normali". În aceeaşi situaţie se află şi alte creaturi – reziduuri ale laboratoarelor genetice.

Solveig Nordlund (1945) : regizor, scenarist (3 dintre filmele sale), montor (6 filme), producător (un film şi "Aparelho voador a baixa altitude"). Filmografie : Nem pássaro nem peixe, 1978; Dina e Djano, 1981; Vad – hände katten i råttans år, 1985; I morgon, Mario / See You Tomorrow, Mario, Bergtagen, 1994; António Lobo Antunes, 1997; Comédia infantil, Uma voz na noite, 1998; Spärrvakten / The Ticket Inspector, 1999.


Occident
Producţie : România, 2002, 100 minute
Comedie neagră/romantică în trei părţi, film de debut
Scenariul şi Regia : Cristian Mungiu
Imagine : Vivi Drăgan Vasile
Muzica : Petru Mărgineanu, Ioan Gyuri Pascu
Cu : Alexandru Papadopol, Dorel Vişan, Tania Popa, Coca Bloos, Ioan Gyuri Pascu, Tora Vasilescu
7 zile din viaţa lui Luci şi a logodnicei lui Sorina – rămaşi ambii fără locuinţă şi atraşi de mirajul occidentului. În viaţa lor intervine amabilul francez Jérôme, la care Sorina se grăbeşte să se mute după ce Luci are un accident. Poveştile lor, întretăiate la cimitir cu alte trei poveşti, sunt prezentate în a doua şi a treia parte a filmului din alte perspective care le schimbă sensul.

Premii : Premiul CNC pentru debut în producţie, 2000; Finanţare Hubert-Balls, Rotterdam, 2001; Selectat la Quinzaine des Réalisateurs, Cannes, 2002; Premiu pentru debut, Leeds, 2002; Premiul Publicului, Salonic, 2002; Premiul Nova, Montpellier, 2002; Premiul pentru scenariu şi Premiul pentru regie, UCIN, 2002; Premiul pentru cel mai bun film, TIFF, Cluj, 2002; FIPRESCI, Sofia, 2003; Premiul Special al Juriului, Rennes, 2003; Premiul pentru cel mai bun film, Annonay, 2003; Marele Premiu şi Premiul TITRA, Mons, 2003.

Cristian Mungiu (1968) : absolvent, în 1993, al Facultăţii de Literatură engleză şi americană şi în 1998 al Academiei de Teatru şi Film. Profesor, prozator, ziarist, realizator de emisiuni radio şi TV, asistent de regie. A regizat 5 scurt metraje şi un film de metraj mediu recompensate la festivaluri naţionale şi internaţionale şi a iscălit scenariul a două filme de ficţiune "Tina şi mama ei", 1998, şi "Cartier", 1999 (Concursul Hartley Merrill – Distincţia Jean Negulescu pentru cel mai bun scenariu românesc, 2000, Premiul pentru scenariu, CNC, România).

"Când scriu, simt nevoia de a mă surprinde pe mine însumi, aşa că intersectez mai multe poveşti pentru a-mi da seama de modul în care se influenţează reciproc. La 33 de ani pot să-mi prezint pelicula de debut, filmată în 33 de zile. Nu este lipsită de cusururi, dar nici nu este prea departe de filmul pe care am vrut să-l fac."
(Cristian Mungiu)


Síla lidskosti – Nicholas Winton
Puterea omeniei – Nicholas Winton
The Power of Good : Nicholas Winton
Documentar, film alb-negru şi color
Producţie : Cehia – Slovacia, 2001, 64 minute
Regie : Matej Minac
Scenariu : Matej Minac, Patrik Pass
Imagine : Richard Krivda, Antonin Danhil
Muzica : Janusz Stoklosa
Cu : Joe Schlesinger, Nicholas Winton, Karel Reisz
Nicholas Winton e un bătrân gentleman englez a cărui pasiune este grădinăritul. În trecut, el a salvat sute de copii din lagărele naziste, lucru pe care soţia sa îl descoperă odată cu găsirea unei liste de nume şi a unor fotografii. Winston e invitat la o emisiune TV unde se întâlneşte cu câţiva dintre cei pe care i-a salvat.

Premii : Premiul Emmy, New York, 2002; Premiul Trilobit, Cehia, 2002; Premiul criticilor slovaci, 2002.

Matej Minac : regizor (Vsichni moji blízcí / All My Loved Ones, 1999) şi producător (Síla lidskosti – Nicholas Winton)


Hable con ella
Vorbeşte cu ea
Talk To Her
Dramă, film color şi alb-negru
Producţie : Spania, 2002, 112 minute
Scenariul şi Regia : Pedro Almodóvar
Imagine : Javier Aguirresarobe
Muzica : Alberto Iglesias
Cu : Javier Cámara, Darío Grandinetti, Leonor Watling, Rosario Flores, Geraldine Chaplin
Aşezaţi întâmplător unul lângă altul la un spectacol al Pinei Bausch, Benigno, un tânăr infirmier şi Marco, un scriitor de 40 de ani, se revăd la clinica în care lucrează Benigno; Marco o vizitează pe Lydia, prietena sa aflată în comă în urma unui accident petrecut la o luptă cu tauri (ea e toreador). Benigno o veghează pe Alicia, o balerină de care e îndrăgostit, aflată în comă şi ea. Între pereţii clinicii, vieţile lor se împletesc, glisând în trecut şi viitor.

Premii (selectiv) : Premiul LAFCA, Los Angeles, 2002 (regie); 5 premii la Festivalul Filmului European, Roma, 2002 (film, regie, scenariu, premiul publicului, actor – Javier Cámara); Premiul Oscar pentru scenariu, 2003, două Premii BAFTA, 2003 (film străin, scenariu), César – Cel mai bun film al Uniunii Europene, 2003; Premiul pentru cel mai bun film străin : Globul de Aur, S.U.A., Satelitul de Aur (la concursul omonim a primit şi Premiul pentru scenariu), S.U.A., Sindicatul Francez al Criticilor de Cinema, Leul Ceh, 2003; Goya (muzică), Spania, 2003.
Nominalizări (selectiv) : două Premii Oscar, 2003 (regie, scenariu); 6 Premii Goya, Spania, 2003; Premiul pentru cel mai bun film străin : Premiile Filmului Independent, Marea Britanie, 2002, Premiul Asociaţiei Criticilor de Film, precum şi Guldbagge, Suedia şi David di Donatello, Italia, 2003.

Care sunt sursele filmului? "Mai multe întâmplări adevărate : o americană şi-a revenit din comă după 16 ani, o frumoasă româncă violată la morgă de către un paznic de noapte a fost trezită din catalepsie (acum doi ani francezii au făcut un film inspirat din această poveste modernă a "frumoasei adormite") după care, deşi familia i-a fost recunoscătoare, tânărul a făcut puşcărie (dilema morală apare şi în filmul meu), o tânără din New York aflată de 9 ani în comă a rămas însărcinată. Întrebarea e : cum poate un corp mort clinic să dea viaţă?"
(discuţie cu Pedro Almodóvar, din caietul-program al filmului)

O poveste despre cum monologul în faţa unei persoane tăcute devine dialog, despre linişte ca "elocvenţă a corpului" şi despre cuvinte ca arme împotriva singurătăţii, bolii, nebuniei şi morţii.

Pedro Almodóvar (1950) : regizor şi scenarist; între 1974 şi 1979 a realizat filme de scurt metraj, iar în 1985 "Trayler para amantes de lo prohibido", film TV; din 1980 a regizat 13 filme distinse cu peste 70 de premii şi nominalizări. Filmografie : Pepi, Luci, Bom y otras chicas del monton/Pepi, Luci, Bom, 1980; Laberinto de pasiones/Labyrinth of Passions, 1982; Entre tinieblas/Dark Habits, 1983; Qué he hecho yo para merecer esto?/What Have I Done to Deserve This, 1985; Matador, 1996 (Premiul pentru cel mai bun film, Premiul pentru regie, Oporto); La ley del deseo/Law of Desire, 1986 (Premiul pentru cel mai bun film, Premiul publicului, Cannes); Mujeres al borde de un ataque de nervios/Womwn on the Verge of a Nervous Breakdown, 1987 (5 premii Goya, David di Donatello pentru regie); Atame!/Tie Me Up, Tie Me Down, 1989 (nominalizare la César pentru cel mai bun film străin); Tajones lejanos/High Heels, 1991 (Premiul César pentru cel mai bun film străin); Kika, 1003 (Premiul Goya pentru cea mai bună actriţă); La flor de mi secreto/The Flower of My Secret, 1995 (Premiul pentru cea mai bună actriţă, Karlovy Vary, New York); Carne trémula/Live Flesh, 1997 (Premiul Pelicula de Argint – cel mai bun film străin, cea mai bună actriţă); Todo sobre mi madre/All About My Mother, 1999 (34 de premii, printre care FIPRESCI – cel mai bun film al anului, Premiul pentru cel mai bun film străin : Oscar, Globul de Aur, César, BAFTA, Guldbagge, David di Donatello).


En construcción
În construcţie
Documentar
Producţie : Spania, 2001, 125 minute
Scenariul şi Regia : José Luis Guerín
Imagine : Alex Gaultier
Cu : Juana Rodríguez, Iván Guzman, Juan López López, Santiago Segade
Amestecând realitatea cu ficţiunea, filmul urmăreşte fără să critice, cu lirism şi obiectivitate, construirea unui bloc în Cartierul chinez din Barcelona.

Filmul a fost prezentat la Festivalul Internaţional de Film, San Sebastian, 2001.

José Luis Guerín : filmografie : Los motivos de Berta, 1983 ; City Life (documentar), Innisfree, 1990 ; Tren de sombras, 1997.


Tsatsiki, morsan och polisen
Tsatsiki, mama şi poliţistul
Tsatsiki, Mum and the Policeman
Ecranizare, dramă
Coproducţie : Suedia – Danemarca – Norvegia – Islanda, 1999, 91 minute
Regie : Ella Lemhagen
Scenariu : Ulf Stark, după romanele "Tsatsiki och morsan" şi "Tsatsiki och farsan" de Moni Nilsson-Brännström
Imagine : Anders Bohman
Coloana sonoră : Fredrik Berg
Cu : Samuel Haus, Alexandra Rapaport, Jacob Ericksson, Jonas Karlsson, Sam Kessel
Tsatsiki, un băiat de 11 ani, conceput în timpul unei scurte vacanţe în Grecia, nu-şi cunoaşte tatăl, iar relaţiile cu prietenii mamei îi complică existenţa. Deşi îl cheamă Tobias, îşi spune Tsatsiki – numele unei salate greceşti. De fapt, cine e el? Cine sunt cu adevărat părinţii lui? Călătoria în Grecia va aduce câteva răspunsuri.

Premii : Premiul Filmului pentru copii, Zilele Filmului Nordic, Lübeck, 1999; Premiul Băiatul din stele, Festivalul Internaţional al Filmului pentru Copii, Oulu (Danemarca), 2000; Capra de Argint, Festivalul Internaţional al Filmului pentru Copii Ale Kino!, Poznan (Polonia), 2000; Ursul de Sticlă, Berlin, 2000; 4 premii Guldbagge (film, regie, scenariu, imagine), Suedia, 2000.

Ella Lemhagen (1965) : regizor şi scenarist (4 dintre filmele sale). Filmografie : Suicide Bridge, 1992; 13-årsdagen, Filmen om Em/About Emm, 1994; Drömprinsen/The Prince of Dreams, 1996; Välkommen till festen, 1997; Om inte, 2001; Järnvägshotellet, 2002 (TV).


Paszport
Paşaport
Passport
Dramă
Producţie : Ungaria, 2001, 70 minute
Regie : Péter Gothár
Scenariu : Péter Gothár, Nelli Litvai
Imagine : Tamás Babos
Muzica : György Orbán
Cu : Enikö Börcsök, Judit Csoma, Györgyi Kari, Gergely Kocsis, Mari Nagy
Elizaveta, o femeie de 33 de ani din Ucraina, speră să înceapă o viaţă mai bună alături de Jóska, un mic fermier ungur. Oricât se străduieşte tânăra soţie, nu reuşeşte să mulţumească pe nimeni, cu atât mai puţin pe veşnic însetatul, gelosul şi violentul ei soţ. Beţia şi violenţa fac ca întreaga familie, îmbogăţită prea curând cu o fetiţă, să trăiască în teroare, ceea ce nu exclude măruntele întâmplări comice din viaţa zilnică a unei familii obişnuite dintr-un sat din estul Ungariei. Elizaveta vrea să se întoarcă în Ucraina, dar are probleme la graniţă; nu poate decât să aştepte ca fiica ei de 4 ani să crească şi să primească paşaport.

Premii : Premiul pentru cea mai bună actriţă - Enikö Börcsök, Săptămâna Filmului Maghiar, 2001; Premiul criticii (Enikö Börcsök), Premiul Special (Péter Gothár), Societatea Naţională a Ziariştilor Maghiari, 2002.
Nominalizare la Premiul pentru regie şi Premiul pentru imagine, Premiile Filmului European, Berlin, 2001.

Péter Gothár (1947) : regizor, scenarist (6 din filmele sale), actor (două filme), scenograf - decoruri (Paszport). Filmografie : Megáll az idö, 1981; Idö van, 1986; Tiszta Amerika, 1987; Melodráma, 1991; A részleg/The Section, 1995; Haggyállógva vászka/A Tale from the Labour Camp, 1996; Jancsi és Juliska, 1997; Akasztottak/Hanged, 1999; Magyar szépség/Hungarian Beauty, 2003. La începutul carierei sale a regizat 6 filme TV.


Torzók
Abandonat
Abandoned
Dramă
Producţie : Ungaria, 2001, 100 minute
Scenariul şi Regia : Árpád Sopsits
Imagine : Péter Szatmári
Coloana sonoră : István Sipos
Cu : Tamás Mészáros, Szabolcs Csizmadia, Attila Zsilák, Pál Mácsai, László Gálffi
Un tată îşi duce băiatul la orfelinat, declarând că nu are posibilitatea să-l crească şi evitând să-şi lase adresa, aşa cum prevedea legea. Aici este tratat cu cruzime de către directorul orfelinatului. Nemaiputând suporta, el şi alţi câţiva copii fug, dar, deoarece unul dintre ei se îneacă şi altul se îmbolnăveşte, copiii îşi dau seama că nu se pot descurca, îşi pierd curajul şi se hotărăsc să se întoarcă. Vor fi consideraţi ucigaşi, iar pedepsele vor fi şi mai crude.

Premii : Marele Premiu, Premiul Juriului ecumenic, Montréal, 2001; Premiul pentru regie, Premiul pentru actor în rol secundar - Pál Mácsai, Săptămâna Filmului Maghiar, 2001; Trandafirul de Argint – Árpád Sopsits, Bergamo, 2002; Premiul Criticii – Árpád Sopsits, Asociaţia Naţională a Ziariştilor Maghiari, 2002.

Árpád Sopsits (1952) : regizor, scenarist (la toate filmele sale). Filmografie : Céllövölde/Shooting Gallery, 1990; Video Blues, 1992; Légyfogó/Fly Trap, Derengö/Lost Leading Man, 1998.